Metodele prin care cei rău intenționați vor să ocolească legea s-au rafinat mult în ultimii ani. De aceea vă prezentăm cele mai des întâlnite modalități de recoltare ilegală a lemnului și, ulterior, de introducere a acestuia pe piață.
Estimările falsificate
Prima „portiță” a legii se referă la modul defectuos în care ne vindem lemnul din pădure („pe picior”), ceea ce generează conflicte de interese și este primul pas către exploatările ilegale.
În cele mai multe cazuri, în România lemnul nu se vinde ca produs, ci ca organism viu, ca arbore pe picior. Practic, se „vinde” dreptul de a recolta dintr-o anumită suprafață de pădure (sau „partidă”, cum e numită oficial) un anumit număr de arbori măsurați în prealabil. Această măsurătoare, având o eroare legală de cel puțin 20%, fără a mai lua în calcul și subiectivitatea factorului uman, are un evident caracter estimativ, așa cum o recunoaște și Codul Silvic.
Firma de exploatare care dobândește acest drept plătește în avans cantitatea estimată, având așteptări să se confirme volumul sau, de ce nu, să fie și mai mare. Volumul de lemn pe care are dreptul să-l introducă pe piață (să-l valorifice) este volumul plătit și înscris în documentele de comercializare. Practic, volumul rezultat în urma estimării arborilor „pe picior” reprezintă creditul (limita maximă) care poate fi folosit la emiterea avizelor de transport (asemenea unui card bancar).
În urma procesului de recoltare a arborilor, firma de exploatare se poate regăsi în 3 situații:
- Volumul de lemn rezultat este mai mic decât cel plătit. În acest caz, rar întâlnit, de cele mai multe ori agentul de exploatare va folosi „creditele” rămase din partida cu minus pentru a transporta surplusul rezultat dintr-o altă partidă.
- Volumul de lemn rezultat este egal cu cel plătit. Caz foarte puțin probabil în realitate, dar este situația cel mai des declarată în acte. Astăzi, majoritatea firmelor de exploatare declară volumul rezultat în urma exploatării ca volum estimat.
- Volumul de lemn rezultat este mai mare decât cel plătit. Firma de exploatare are obligația legală de a declara surplusul de lemn. În practică, există numeroase cazuri în care acest surplus de volum este plasat pe piață ilegal, adică nedeclarat și nefiscalizat.
În majoritatea cazurilor, modul de lucru al celor care vor să ocolească legea este rafinat. Nu taie arbori nemarcați și, cel mai adesea, nu fac tăieri fără drept. Aceștia taie același număr de arbori marcați ca în documente, însă cu un volum mai mare decât cel declarat în actele estimative care stau la baza contractului de vânzare-cumpărare.
Metode de introducere pe piață a lemnului recoltat ilegal
Cum poate fi introdus acest surplus de lemn pe piață? Metodele cel mai des întâlnite prin care se plasează surplusul pe piață în mod ilegal sunt:
- Transportul fără documentele care să ateste proveniența legală a lemnului. Este utilizat în mod frecvent pe drumuri izolate (drumuri forestiere, drumuri comunale, etc.) și în intervale orare atipice (noaptea), la adăpost de Inspectorul Pădurii, adică de cetățeni.
- Transportul multiplu efectuat în baza aceluiași document de transport sau aviz de însoțire a materialului lemnos. Avizul de transport are un termen de valabilitate care diferă în funcție de distanța dintre punctul de încărcare și cel de descărcare, așa cum sunt declarate. Sunt multe situații în care emitentul avizului abuzează de valabilitatea acestuia, efectuând transporturi multiple.
- Supraîncărcarea mijlocului de transport. Deși transportul este legal, volumul declarat în acte diferă de cel aflat pe mijlocul de transport cu mult peste toleranța de 4% admisă legal (cazul cel mai frecvent întâlnit).
Unde ajunge în final lemnul?
În marea majoritate a cazurilor, lemnul ajunge pe piața neagră locală sub formă de lemn de foc, dar și pentru construcții. Sunt însă și cazuri în care, din cauza sistemelor due diligence deficitare, lemnul poate intra în lanțurile de aprovizionare ale procesatorilor.
Administratorii de păduri și autoritățile închid ochii în fața ilegalităților din mai multe motive:
- Administratorii de paduri sunt uneori puși într-o poziție ingrată față de agenții de exploatare, iar alteori sunt complici la ilegalități. În cel de-al doilea caz, când există o complicitate între agentul de exploatare și personalul silvic, se folosește „metoda adaosului”, prin care silvicii marchează fraudulos alți arbori. Aceasta arată foarte clar ineficiența pazei și a controlului bazate pe ciocanul de marcat. Totuși, pentru a evita minusurile de volum, silvicii recurg cel mai adesea la subestimarea voită a volumului arborilor pe picior.
- Autoritatea se adăpostește la umbra rezultatelor oficiale ale controalelor care sunt ineficiente, orientate prost și, în unele cazuri, chiar abuzive. Personalul de control nu are indicatori de performanță eficienți și prioritizează controalele fără a ține cont de criterii obiective și transparente.
Care sunt pașii de urmat?
- Propunem schimbarea modului de valorificare a lemnului, ca produse din lemn al căror volum să poată fi măsurat cu o precizie acceptabilă, nu ca un număr de arbori al căror volum este estimat grosier.
- Propunem reorientarea sistemului de control către prima plasare pe piață, adică spre transporturile care pleacă de la locul de recoltare, la ieșirea din pădure. Este necesar:
- să renunțăm la „ciocanul de marcat” ca instrument pentru combaterea tăierilor ilegale și să trecem la „amprenta digitală a transportului de lemn”;
- să avem indicatori de performanță adecvați pentru personalul cu atribuții de control (ex. număr minim de controale la transport);
- să actualizăm în permanență factorii de risc pentru recoltări ilegale și să prioritzăm în consecință controalele. Pentru zonele cu risc ridicat de tăieri ilegale propunem monitorizarea video permanentă a punctului de intrare în piață;
3. Propunem să se elimine TVA-ul pentru lemnul de foc.
Exploatările ilegale înseamnă mai mult decât tăieri fără drept. Ele reprezintă încălcări ale legislației silvice, ale legislației de mediu, fiscale, precum și ale celei referitoare la sănătatea și la securitatea în muncă.
Nerespectarea condițiilor de mediu duce la degradarea ecosistemelor forestiere. Lemnul nefiscalizat, nerespectarea drepturilor angajaților în materie de sănătate și securitate în muncă sau nerespectarea drepturilor terților reprezintă exploatare ilegală a lemnului și au impact negativ asupra naturii și a oamenilor deopotrivă.
Foto: WWF / Mihai Constantineanu