Communities and food
20 years of collaborative work in Romania
Lasting conservation is built where people, nature, and local economies truly work together
Orieta Hulea
CEO WWF-Romania
20 years in a nutshell
Romania’s rural and urban communities are deeply connected to nature through the way food is produced, distributed, and consumed, but also through traditions, education, and everyday practices that shape how people use and value natural resources and landscapes.
Over the past two decades, Romania has faced persistent gaps in this area: food procurement systems driven by the lowest price, limited links between public institutions and local producers, insufficient environmental education, weak support for small rural entrepreneurs, shrinkage of access to market for small and local producers and a similar shrinkage of access to local and sustainable products for consumers, declining pollinator populations due to the intensification of farming practices and the loss of small and traditional farms, and inadequate mechanisms for rewarding communities and producers that maintain healthy landscapes with High Nature Value.
WWF-Romania has worked to identify the natural values and community practices that gave rise to a lifestyle in harmony with nature and to build together with local communities opportunities and frameworks in which they can be capitalised on in the modern era, taking into account political and economic pressures and threats, as well as unaddressed needs at the local level – all of which are capable of eroding natural heritage, social cohesion and civic engagement.
The common thread is simple: conservation becomes stronger when people understand its value, benefit from it fairly, and are motivated and empowered to act.
OUR ROLE
WWF-Romania has acted as a bridge between nature conservation and the systems that shape everyday life: food, education, local economies, and civic participation.
WWF contributes by:
Conducting research and promoting public policies and practical models that can make food systems healthier, more local, and more sustainable
Connecting public authorities with local producers and community actors, and raising their capacity and willingness to actively collaborate to sustain local economies and sustainable practices
Raising awareness and mobilising citizens and different segments of society around biodiversity, pollinators, and responsible consumption
Developing education tools that help teachers and young people understand, act for nature, and take part in growing healthier consumption patterns
Raising and channeling the voices of the unheard (e.g. youth, small farmers) amongst policy and decision makers
Supporting nature-based local economies that create value from protecting landscapes
Testing financial and community-based mechanisms that reward stewardship and support sustainable livelihoods in rural areas
MAJOR ACHIEVEMENTS
Green public food procurement helped shift public food systems toward quality and sustainability
Public food procurement in Romania has traditionally been dominated by the lowest-price criterion. In programmes such as the School Programme (“Milk and bun”) or Healthy Meal, in hospitals, military facilities, social canteens etc., public institutions often favoured food that was not adapted to local and seasonal realities, transported over long distances, of questionable quality, and associated with unnecessary packaging and plastic waste.
WWF-Romania worked to demonstrate that public food procurement can support healthier diets, local producers, short supply chains, and eventually a more sustainable food system.
Nature-based local development linked conservation with community value
Rural areas in Romania often face economic decline, outmigration, and limited opportunities for education, professional development and income diversification. At the same time, many of these areas host some of the country’s most valuable biodiversity and cultural heritage, maintained through traditional land use practices such as small-scale farming, pastoralism, handicrafts, and traditional forestry.
WWF supported and co-developed practical models that connect conservation with local economic value, including local economic initiatives (such as ecotourism), local product networks, community partnerships, and nature-based entrepreneurship.
Environmental education helped embed sustainability and active citizenship in schools and communities
Environmental education in Romania has been uneven and fragmented, largely project-based, and weakly integrated into the formal education system. Teachers often lack practical tools, training, and confidence to address complex topics such as biodiversity, climate, food systems, and sustainable consumption.
WWF-Romania worked to move environmental education from isolated activities to more structured and scalable approaches, linking knowledge with action.
Farmers and science aligned to discuss the urgent need for climate resilience in food systems, building on years of policy proposals and projects for High Nature Value farming and small producers
Building on years of science-based, actionable policy proposals and advocacy for the integration and protection of biodiversity, High Nature Value farming practices and small producers in the agricultural policy at national and European level, WWF-Romania teamed up with the National Meteorological Administration and worked to bridge the gap between science and action in the face of new climate challenges. We started by creating a first structured, inclusive and informed dialogue between farmers, scientists, and public authorities, positioning farmers as key actors in shaping solutions.
Payments for Ecosystem Services demonstrated innovative financing models for conservation
Conservation efforts often lack sustainable financing mechanisms that reward communities and land managers for nature-positive stewardship.
WWF piloted PES (in a fishfarm in the south of the country, and in a protected forested area in Historical Maramures, north of the country) to link ecosystem benefits with financial incentives, while testing how relationships could be built between those who maintain ecosystem services and those who benefit from them. These pilots showed that local communities can be rewarded for maintaining ecosystems, while also highlighting the complexity of scaling such mechanisms.
Pollinators gained public visibility and policy traction in Romania
Despite their critical role in food production and ecosystem health, there is no integrated national approach to pollinator conservation, and public awareness remained limited, often focused only on honeybees rather than the broader diversity of wild pollinators.
Our approach focused on: building a broad coalition across civil society, research, and agriculture; generating scientific evidence on pollinator status and risks; mobilising citizens; engaging policymakers to open a science-based dialogue on proposed integrated solutions targeting pollinator species in need of protection in Romania (“umbrella-species”). Since 2025, we also started developing local partnerships in Bucharest to create pollinator habitats together with companies and grassroots organisations, connecting local action with European policy priorities such as the New Deal for Pollinators, the EU Biodiversity Strategy 2030, and the Nature Restoration Law.
A few numbers
Brașov was the first city in Romania to take over the School Program from the County Council and introduce quality-price criteria for food procurement. The criteria included:
- at least 10% certified organic products,
- at least 30% of products from local producers, farmers, cooperatives, or associations,
- at least 10% of products supplied through short distribution chains.
Then Brașov also introduced educational measures linked to food awareness, a first such example. Children from public and accredited private schools and kindergartens were invited to visit the farms supplying food through the School Programme.
The city became a successful pilot case generating changes at national level, as the the Ministry of Agriculture adopted the quality-price ratio in the standard documentation for the School Programme and introduced quality criteria related to food certification schemes and supply chains. This change has a potential impact on more than 1.9 million beneficiaries every school year.
>1.900.000
children can now benefit from foods selected on quality criteria every school year
>200
PUBLIC SERVANTS AND LOCAL PRODUCERS TRAINED IN USING GREEN CRITERIA IN FOOD PROCUREMENT AND IN PARTICIPATING IN THE PUBLIC PROCUREMENT SYSTEM RESPECTIVELY
Two ecotourism destinations
EcoMaramureș and Transylvanian Highlands
WWF supported and co-developed with local actors two national ecotourism destinations – EcoMaramureș and Transylvanian Highlands – which were officially designated in 2014 and 2022. This work included:
- Over 500 km of biking and walking trails
- A growing local ecotourism network (80+ members) in Transylvanian Highlands, supporting services, products, and experiences rooted in nature and culture
- Registration of the “Colinele Transilvaniei” brand and contribution to the establishment of a local association to manage the destination and its standards
- Certifying local guesthouses in ecotourism, in EcoMaramureș
- Communications materials which highlight the natural and cultural heritage of the two areas, educational kits and programmes which engaged over 300 teachers
- Business plans and capacity building for local entrepreneurs in craftsmanship
- Cincșor visitor centre
- A pilot scheme and registered trademark to certify High Nature Value foods
- Certifying local forest operators in the FSC system
„TARA” LANDSCAPE OBSERVATORY
WEWILDER CAMPUS
GUGULANDIA ARMENIȘ COOPERATIVE
Observatorul de peisaj și natură sălbătică „Tara”, construit printr-o tabără de design & build alături de Camposaz, reprezintă un pilon fundamental în strategia de dezvoltare a ecoturismului local în Munții Țarcu.
Acesta a fost integrat cu succes în rețeaua de trasee locale, devenind un punct de interes major, iar succesul acestui prototip a oferit expertiza și încrederea necesare pentru dezvoltarea unor proiecte de o complexitate sporită, precum MuMA Hut și întreg Campusul WeWilder.
WeWilder este o „navă-mamă” pentru crearea unei “eco-economii” în Armeniș, cu zimbrii drept cap de afiș. Campusul e punctul de plecare al oaspeților în programe de cunoaștere și explorare a naturii sălbatice, pe urmele zimbrilor liberi, în peisajul mozaicat agricol unde desfășurăm experiențe de învățare alături de localnici. Este totodată hub comunitar pentru incubarea de inițiative locale – aici au loc traininguri, schimburi de experiență, consfături cu comunitatea prin care localnicii prind curaj și formează echipe pentru a derula activități economice cu impact pozitiv asupra naturii.
Impactul generat de WeWilder:
- 70.000 de euro/an venituri în comunitate generate de activitățile găzduite de campus
- Demonstrarea faptului că o inițiativă de conservare a naturii – reintroducerea zimbrului în mediul natural din care a dispărut acum 200 de ani – poate să fie stindardul pentru o economie locală bazată pe natură
- Peste 1.000 de oaspeți din 2023 până în prezent
- 5 joburi în comunitate, 100 de fermieri locali și peste 30 de mici producători și artizani din România furnizează ingrediente, produse și servicii pentru campus
- Spațiu de referință din perspectiva arhitecturii sustenabile (tehnici, materiale, tratamente) care aduce stimă valorificării superioare a lemnului
- Toate ingredientele sau produsele folosite în campus provin de la localnici, mici producători, întreprinderi sociale, comerț echitabil, produse ecologice
- Parlamentul European a selectat WeWilder Campus ca exemplu de turism regenerativ pentru România
- Cultivarea încrederii între membrii comunității locale, ceea ce a creat condiții favorabile pentru înființarea Cooperativei Gugulandia Armeniș, cu 11 membri – WeWilder și 10 gospodării cu câte 2-3 generații de agricultori
>11
INIȚIATIVE DE EDUCAȚIE PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ
Activitatea WWF în domeniul educației de mediu a contribuit la construirea unei generații de profesori, elevi și tineri cetățeni mai bine echipați pentru a înțelege și a acționa pentru natură, prin inițiative precum:
- Primul curs opțional de mediu pentru clasele V-VIII – „Școli verzi” (implementat în peste 120 de clase din 41 de județe) și cursul universitar „Educație pentru dezvoltare durabilă” (care încă se predă în Facultatea de Geografie, Universitatea București)
- Contribuție la crearea programului Săptămâna Verde
- Școli Europene pentru o Planetă Vie (ESFALP)
- Cartea Mării Negre
- Cluburi de Tineret Activ pentru fauna sălbatică din Carpații din sud-vestul României, din Dunăre și Delta Dunării
- Coșul de picnic
- Eroii Climei – Vocile Tinerilor pentru un Trai Sustenabil
- Patrula Zero Plastic
- One Planet City Challenge
- Earth Hour („Ora Pământului”)
- Colecția de benzi desenate „Dincolo de orizont”
2 scheme pes (plăți pentru servicii de mediu) - primele din românia
Inițiativă inovatoare pentru România, cu rol de a integra valoarea beneficiilor pe care le primim de la natură într-o relație responsabilă între cei care gestionează terenuri sau zonele naturale, pe de–o parte, și pe de altă parte beneficiarii/utilizatorii serviciilor de mediu care rezultă din managementul durabil al terenurilor, în special afaceri, turiști, samd.
Realizări:
- Prima schemă PES într-o fermă piscicolă din România, ferma Ciocănești din Călărași, gândită ca o răsplată pentru angajamente suplimentare față de cadrul legislativ existent – set de măsuri de acvacultură durabilă, pentru conservarea păsărilor din situl Natura 2000 și garantarea activității piscicole în același timp
- În Maramureșul istoric, prima schemă PES ce s-a bazat pe repoziționarea ariilor protejate ca motor pentru o dezvoltare locală durabilă, crearea Fondului Local pentru Dezvoltare și Conservare prin care s-a concretizat poteca tematică „Poteca de povești” din Pădurea Crăiască (Ocna Șugatag), amenajată cu meșteri locali și cu tineri din comunitate
PRIMA INIȚIATIVĂ INTEGRATĂ PENTRU PROTEJAREA POLENIZATORILOR
14.000
SEMNĂTURI
5000
MESAJE
Prima inițiativă care abordează în mod integrat problematica declinului speciilor polenizatoare – o temă cu efect sistemic (agricultură, pesticide, sănătate publică, spații verzi/dezvoltare urbană, educație și cercetare, apicultură etc.), cu mobilizare publică, cercetare în teren, coagularea tinerilor și a experților și acțiuni urbane demonstrative.
Realizări:
- Prima competiție națională de prototipuri pentru o aplicație de mobil pentru informarea și mobilizarea oamenilor pentru salvarea polenizatorilor
- Petiție publică pentru un plan de acțiune la nivel național pentru conservarea polenizatorilor, cu >14.000 semnături și 5.000 mesaje despre ce își doresc oamenii să se întâmple pentru ca polenizatorii să fie protejați
- Primul grup dedicat salvării polenizatorilor, la nivelul societății civile, format din 14 organizatii si 20 experți din diferite domenii (cercetare, apicultură, agricultură, biologie, ecologie, entomologie)
- Cercetare de teren în Colinele Transilvaniei, printr-o metodologie inovatoare dezvoltată de Beeodiversity, prin care am depistat pesticide ilegale în polenul colectat de albine (inclusiv imidacloprid), dar și diversitatea floristică remarcabilă din zonă
- Prima analiză privind speciile de polenizatori din România care ar trebui țintite cu măsuri de conservare – specii-umbrelă/specii prioritare
- Primele mese rotunde la nivel guvernamental care discută despre situația polenizatorilor și necesitatea unui plan național integrat pentru protejarea acestora, organizate împreună cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României
- Primul Manifest al tinerilor pentru polenizatori, realizat de 5 dintre cele mai importante organizații de tineret și lansat direct în Guvern, la mesele rotunde
- Parteneriate locale în București, cu organizații grassroots, pentru crearea de habitate pentru polenizatori – prima intervenție: reamenajarea grădinii de la Muzeul Hărților, prin transplantarea a 100 de plante perene și plantarea a încă 50 de plante perene și 135 de bulbi de primăvară, toate cu valoare ecologică pentru polenizatori
MULȚUMIM!
În acești 20 de ani de activitate am avut alături parteneri de nădejde din organizații și instituții publice, din sectorul cultural, din mediul academic, din mass-media, cărora le mulțumim pentru pasiunea și cunoștințele pe care le pun în slujba binelui comun, pentru încrederea și deschiderea de a lucra împreună.
Privind spre viitor
Bazându-se pe soluții locale dovedite și parteneriate de lungă durată, dorim să ne concentrăm pe:
Extinderea achizițiilor publice verzi/ecologice de hrană
Integrarea protecției polenizatorilor în cadrul politicilor agricole și naționale
Susținerea producătorilor la scară mică și consolidarea lanțurilor valorice locale/scurte
Consolidarea economiilor și guvernanței locale bazate pe natură
Extinderea mecanismelor de finanțare inovatoare pentru gestionarea naturii
Integrarea educației, comportamentului și alegerilor de consum
VIZITEAZĂ ȘI...
Ape
Climă și energie
Faună
