WWF România solicită protejarea insectelor polenizatoare, prin elaborarea unei strategii naționale, în joc fiind atât sănătatea oamenilor, cât și agricultura.
Insectele reprezintă un element esențial în existența noastră, prin serviciile de mediu pe care le aduc, cum ar fi polenizarea, jucând deci un rol important în asigurarea hranei. Cu toate acestea, insectele polenizatoare sunt în pericol din cauza pesticidelor și a utilizării terenurilor agricole, declinul lor fiind vizibil peste tot în Europa.
Majoritatea statelor UE sunt împotriva pesticidelor; România susține folosirea lor
În luna aprilie, majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene (UE) au sprijinit propunerea Comisiei Europene de a interzice complet utilizarea a trei pesticide[1] dovedite, prin studii științifice, a fi extrem de dăunătoare mediului și sănătății umane. Reglementarea urmează să intre în vigoare până la sfârşitul anului. Mai mult decât atât, Curtea Europeană de Justiţie a dat câştig de cauză Comisiei Europene (CE), care în această lună, a luat decizia de a interzice utilizarea acestor pesticide, folosite în agricultură, începând cu 2019. România, unul dintre statele din UE cu cea mai mare biodiversitate, a fost una dintre puţinele ţări care au votat împotriva interzicerii acestor substanțe, solicitând în continuare derogări pentru a folosi aceste substanțele.
Mai puține insecte polenizatoare, mai puțină hrană: 84% din culturile UE, evaluate la 15 miliarde de euro pe an, se bazează pe polenizarea realizată de insecte
Conform studiilor realizate la nivelul UE, mai mult de jumătate dintre cele 56 de specii de polenizatori enumerate în Directiva Habitate (legea care protejează la nivel european aceste insecte) se află într-o stare de conservare precară sau sunt pe cale de dispariție. Spre exemplu, numărul de fluturi de pajiște din UE a scăzut în ultimii 25 de ani[2] cu 32%, pentru multe specii situația fiind acum critică.
Pentru oameni, dispariția insectelor polenizatoare înseamnă, în primul rând, mai puțină hrană. Producția agricolă are de suferit în mai toate țările; de exemplu cea de mere din Marea Britanie[3] sau cea de semințe oleaginoase din Finlanda[4]. În total, se estimează că 84% din culturile UE evaluate la 15 miliarde de euro pe an și 80% din flora sălbatică, se bazează pe polenizarea insectelor.
Astfel, WWF România salută decizia[5] CE de a lansa o inițiativă de combatere a declinului rapid al polenizatorilor din Europa și face apel către autoritățile statului român pentru a lua măsuri cât mai urgente pe plan național în această privință.
Concret, WWF România solicită dezvoltarea unei strategii și a unui plan de acțiune în privința conservării insectelor polenizatoare, cu acțiuni care țin de la politici în domeniul mediului și agriculturii, politici de alocare financiară pentru măsuri ce vizează menținerea sau îmbunătățirea populațiilor, gestionarea durabilă a habitatelor cu floră bogată, inclusiv refacerea habitatelor care joacă un rol important în menţinerea polenizatorilor, până la măsuri de îmbunătățire a cunoștințelor legate de polenizatori, monitorizarea acestora și acțiuni de comunicare a rolului important pe care aceștia îl au.