PROMOVAREA LEMNULUI MORT
Promovarea lemnului mort pentru cresterea rezilientei padurilor în zona transfrontaliera Romania-Ucraina
Lemnul mort (adică arborii morți în picioare cât şi buştenii căzuți) este o componentă critică în structura și funcționarea pădurii, jucând un rol cheie în menținerea productivității acesteia, regenerarea naturală, conservarea biodiversității, creșterea rezilienței la schimbări climatice. Pe de altă parte prezența lemnului mort contribuie la furnizarea de servicii ecosistemice valoroase comunităților locale și publicului în general.
Cu toate acestea, gestionarea lemnului mort este un concept de conservare relativ nou pentru România și Ucraina, promovat începând cu anii 2000 și care nu este, cel mai adesea, bine înțeles în practică. Timp de zeci de ani, autoritățile competente din România și Ucraina au considerat că lemnul mort este un „inamic al pădurii” și au depus eforturi pentru a-l scoate sistematic din păduri prin operațiuni forestiere, în conformitate cu normele și reglementările silvice.
Acest lucru a dus la dispariția anumitor specii valoroase din ecosistemele forestiere (de exemplu, Dendrocopos leocotus), dezechilibrând ecosistemul și ducând la vulnerabilități legate de capacitatea de regenerare naturală a pădurilor, asigurarea nutrienților din sol, rezistența la schimbările climatice, contribuind astfel la un impact economic negativ. Aceste vulnerabilități au dus în cele din urmă la costuri suplimentare pentru crearea unor păduri artificiale unde sunt necesare intervenții cu scopul de a asigura echilibrul socio-ecologic (lucrări pentru prevenirea și / sau combaterea dăunătorilor, reducerea bonității solului forestier, soluționarea lipsei speciilor de ciuperci comestibile, importante pentru economia locală).
Demolarea mitului despre lemnul mort (ceva care trebuie îndepărtat din păduri ca parte necesară a gestionării „corecte” a pădurilor, deoarece se presupunea că este un vector al bolilor din ecosistem) prin intermediul cooperării și cercetării transfrontaliere între Romania și Ukraina pe parcursul proiectului, este astfel esențială pentru păstrarea ecosistemelor forestiere sănătoase și a serviciilor ecosistemice pe care acestea le furnizează.
PROIECTUL Promovarea lemnului mort pentru cresterea rezilienței pădurilor în zona transfrontalieră România-Ucraina este un proiect de cercetare transfrontalieră în domeniul silviculturii, abordând tematica lemnului mort, ca element cheie:
- I) în asigurarea productivității pădurii, a biodiversității ecosistemelor forestiere și a serviciilor ecosistemice valoroase pentru comunitățile locale,
- ii) în creșterea rezilienței pădurii la schimbările climatice.
Proiectul este implementat de către: Asociatia WWF România, Programul Dunăre Carpați România, Filiala Maramureș în parteneriat cu: Universitatea Ștefan cel Mare Suceava, Institutul de Cercetare în Silvicultură PS Pasternak- UkKRIMF, organizația Ecosphera din Ucraina.
Care sunt obiectivele specifice ale proiectului?
- Să permită dezvoltarea unor condiții propice pentru cooperare, inovare și cercetare pe tema practicilor forestiere responsabile si armonizate pentru gestionarea lemnului mort.
- Să obțină o recunoaștere a importanței managementului lemnului mort și să demonstreze o abordare inovatoare pentru creșterea rezilienței padurilor la schimbarile climatice, prin implementarea celor mai bune practici pentru gestionarea lemnului mort în pădurile destinate producției din zona vizată a proiectului.
- Să asigure promovarea și durabilitatea rezultatelor cercetării științifice privind productivitatea și rezilienta ecosistemelor forestiere la schimbările climatice, prin: dezvoltarea capacității și expertizei cercetatorilor din domeniu, realizarea unor activități de advocacy și crearea condițiilor preliminare pentru continuarea cercetării specific in domeniul managementului lemnului mort.
Rezultatele cercetării pot fi citite aici:
4. Ghidul de bune practici in română și în engleză
Povestea proiectului nostru poate fi citit aici.
PERSOANE DE CONTACT
Monia Martini – Manager Proiect, [email protected], +4 07 3063 8481
WEBSITE finanțator
Finanțat de Comunitatea Europeană prin Instrumentul European de Vecinătate, Programul Operațional Comun România-Ucraina 2014-2020, proiectul RESFOR are o durată de 27 de luni (ianuarie 2020 – martie 2022). Obiectivele specifice, activitățile și rezultatele așteptate ale proiectului sunt legate de zona țintă a proiectului din România (județele Maramureș și Suceava) și Ucraina (regiunile Ivano Frankivsk și Zakarpattia).
Valoarea proiectului este de 324942,5 euro (1562973,425 lei, 8728361,73 grivne), din care contribuția Uniunii Europene este de 292448,25 euro (1406676,08 lei, 7855525,56 grivne). Cod EMS-ENI: 2soft / 1.2 / 13.
Aceast material a fost realizată cu sprijinul Uniunii Europene. Conținutul acestei publicații este responsabilitatea exclusivă a Asociației WWF-România, Filiala Maramureș și nu poate fi considerat în niciun caz ca reflectând punctul de vedere al Uniunii Europene sau al structurilor de management ale Programului Operațional Comun România-Ucraina 2014-2020.
Noutăti
Fii la curent cu ultimele articole despre păduri
Mobilizare pentru păduri
Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, “Pădurea” a reușit să mobilizeze cel mai mare număr de voci din România într-un exercițiu european de consultare publică. Cu 421 de chestionare completate – mai mult decât Germania, Franța și Austria – România s-a clasat pe primul loc în Europa
WWF: Pădurile și comunitățile au nevoie de sprijin prin PNRR
WWF-România propune includerea unor investiții complementare în PNRR pentru protejarea pădurilor și sprijinirea comunităților, în acord cu direcțiile strategice asumate de România prin Strategia Națională pentru Păduri. Având în vedere recentele propuneri de modificare a Planului Național de Redresare și Reziliență 2020–2026, Asociația WWF-România a transmis autorităților un set de
Reforma Romsilva: un nou pas, pe gheață, spre necunoscut
WWF-România avertizează că procesul de reformă al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva avansează spre necunoscut, certe fiind doar o serie de riscuri majore ce pot compromite atât managementul sustenabil al pădurilor, cât și funcționalitatea administrațiilor ariilor naturale protejate aflate în administrare. „Vrem să fim bine înțeleși: susținem reforma Romsilva