Comunități și hrană
20 de ani de eforturi colaborative în România
Trăinicia eforturilor de conservare a naturii se construiește acolo unde oamenii, natura și economiile locale lucrează cu adevărat împreună.
Orieta Hulea
CEO WWF România
20 de ani, pe scurt
Comunitățile rurale și urbane sunt profund conectate la natură prin modul în care alimentele sunt produse, distribuite și consumate, dar și prin tradiții, educație și practici cotidiene care modelează modul în care oamenii utilizează și prețuiesc resursele naturale și peisajele.
În ultimele două decenii, România s-a confruntat cu lacune persistente în acest domeniu: sisteme de achiziții alimentare determinate de cel mai mic preț, legături limitate între instituțiile publice și producătorii locali, educație ecologică insuficientă, sprijin slab pentru micii antreprenori rurali, reducerea accesului la piață pentru micii producători locali și o reducere similară a accesului la produse locale și sustenabile pentru consumatori, scăderea populațiilor de polenizatori din cauza intensificării practicilor agricole și a pierderii fermelor mici și tradiționale, mecanisme inadecvate pentru recompensarea comunităților și producătorilor care mențin peisaje sănătoase, cu Înaltă Valoare Naturală (HNV).
WWF-România a lucrat pentru a identifica valorile naturale și practicile comunitare ce au dat naștere unui stil de viață în armonie cu natura și pentru a construi alături de comunitățile locale oportunități și cadre de lucru în care acestea să fie valorificate în epoca modernă, luând în considerare presiunile și amenințările politice, economice, precum și nevoile neadresate la nivel local – toate acestea capabile să erodeze patrimoniul natural, coeziunea socială și implicarea civică.
Firul comun este simplu: conservarea devine mai puternică atunci când oamenii îi înțeleg valoarea, beneficiază de ea în mod echitabil și sunt împuterniciți să acționeze.
Rolul Nostru
WWF-România a acționat ca o punte între conservarea naturii și sistemele care modelează viața de zi cu zi: hrană, economii locale, educație și participare civică.
WWF contribuie prin:
Cercetare și promovarea de politici publice și de modele practice care fac sistemele alimentare mai sănătoase, mai locale și mai sustenabile.
Conectarea autorităților publice cu producătorii locali și actorii comunitari, creșterea capacității și disponibilității acestora de a colabora activ pentru a susține economiile locale și practicile sustenabile.
Creșterea gradului de conștientizare și mobilizarea cetățenilor și a diferitelor segmente ale societății în jurul biodiversității, polenizatorilor și consumului responsabil.
Dezvoltarea de instrumente educaționale care să ajute profesorii și tinerii să înțeleagă și să acționeze pentru natură și să ia parte la formarea unor obiceiuri de consum mai sănătoase.
Ascultarea și canalizarea vocilor celor neauziți (de exemplu, tineri, mici fermieri) în rândul factorilor de decizie și al celor care elaborează politicile publice.
Sprijinirea economiilor locale bazate pe natură, care creează valoare prin protejarea peisajelor.
Testarea mecanismelor financiare și comunitare care recompensează gestionarea responsabilă și sprijină mijloacele de trai sustenabile în zonele rurale.
Realizări principale
Achizițiile publice verzi de alimente au contribuit la schimbarea sistemelor alimentare publice către calitate și sustenabilitate
Achizițiile publice de alimente în România au fost în mod tradițional dominate de criteriul celui mai mic preț. În programe precum Programul pentru Școli („Laptele și cornul”) sau Masă sănătoasă, în spitale, unități militare, cantine sociale etc., instituțiile publice au favorizat adesea alimentele neadaptate la realitățile locale și sezoniere, transportate pe distanțe lungi, de calitate îndoielnică și asociate cu ambalaje inutile și deșeuri de plastic.
WWF-România a lucrat pentru a demonstra că achizițiile publice de alimente pot sprijini diete mai sănătoase, producătorii locali, lanțuri scurte de aprovizionare și în final un sistem alimentar mai sustenabil.
Dezvoltarea locală bazată pe natură a corelat conservarea cu valoarea generată de comunitățile locale
Zonele rurale din România se confruntă adesea cu declinul economic, emigrare și oportunități limitate pentru educație, dezvoltare profesională și diversificarea veniturilor. În același timp, multe dintre aceste zone găzduiesc o parte valoroasă din patrimoniul natural și cultural al țării, menținut prin practici tradiționale de utilizare a terenurilor, cum ar fi agricultura la scară mică, pastoralismul, meșteșugurile și silvicultura tradițională.
WWF a sprijinit și a co–dezvoltat alături de actori locali modele practice care leagă conservarea cu valoarea economică locală, precum ecoturismul, rețele de produse locale, parteneriate comunitare și antreprenoriat bazat pe natură.
Educația de mediu a contribuit la integrarea sustenabilității și a cetățeniei active în școli și comunități
Educația de mediu în România a fost inegală și fragmentată, în mare parte bazată pe proiecte și slab integrată în sistemul educațional formal. Profesorilor le lipsesc adesea instrumente practice, instruire și încredere pentru a aborda subiecte complexe precum biodiversitatea, clima, sistemele alimentare și consumul durabil.
WWF-România a lucrat pentru a muta educația de mediu de la activități izolate la abordări mai structurate și scalabile, care leagă cunoașterea de acțiune.
Fermierii și știința s-au unit pentru a discuta despre nevoia urgentă de reziliență climatică în sistemele de producție alimentară, construind pe ani de propuneri de politici publice și proiecte pentru susținerea practicilor agricole cu Înaltă Valoare Naturală și a micilor producători
Bazându-ne pe ani de propuneri de politici concrete, acționabile, bazate pe dovezi științifice, susținute și prin activități de advocacy, pentru integrarea și protejarea biodiversității, a practicilor agricole cu Înaltă Valoare Naturală și a micilor producători în politica agricolă la nivel național și european, am pus bazele unei colaborări cu Administrația Națională de Meteorologie și am lucrat pentru a reduce decalajul dintre știință și acțiune în fața noilor provocări climatice. Am început prin crearea unui prim dialog structurat, incluziv și informat între fermieri, oameni de știință și autoritățile publice, poziționând fermierii ca actori–cheie în elaborarea soluțiilor.
Plățile pentru Serviciile Ecosistemice au demonstrat modele inovatoare de finanțare pentru conservare
Eforturile de conservare duc adesea lipsă de mecanisme de finanțare durabile care să recompenseze comunitățile și administratorii de terenuri pentru buna gestionare a acestora.
WWF a pilotat scheme PES (într-o fermă piscicolă din sudul României și într-un corp de pădure protejat din Maramureșul istoric) pentru a lega beneficiile ecosistemice de stimulente financiare, testând în același timp modul în care se pot construi relații între cei care mențin serviciile ecosistemice și cei care beneficiază de acestea. Aceste proiecte–pilot au arătat că comunitățile locale pot fi recompensate pentru menținerea ecosistemelor, subliniind totodată complexitatea scalării unor astfel de mecanisme.
Polenizatorii au câștigat vizibilitate publică și tracțiune politică în România
În ciuda rolului lor esențial în producția alimentară și sănătatea ecosistemelor, în România nu există o abordare națională integrată pentru conservarea polenizatorilor, iar conștientizarea publică a rămas limitată, adesea concentrată doar pe albine, mai degrabă decât pe diversitatea mai largă a polenizatorilor sălbatici.
Abordarea WWF s-a concentrat pe: construirea unei coaliții largi între societatea civilă, cercetare și agricultură; generarea de dovezi științifice privind statutul și riscurile la adresa polenizatorilor; mobilizarea cetățenilor; implicarea factorilor de decizie politică pentru a deschide un dialog bazat pe știință privind soluțiile integrate propuse, ce vizează speciile de polenizatori care au nevoie de protecție în România („specii-umbrelă”). Din anul 2025, am început, de asemenea, să dezvoltăm parteneriate locale în București pentru a crea habitate pentru polenizatori, împreună cu companii și organizații locale, conectând acțiunile locale cu prioritățile politicilor europene, cum ar fi Noul Pact pentru Polenizatori, Strategia UE pentru Biodiversitate 2030 și Legea de Restaurare a Naturii.
Câteva cifre concrete
Municipiul Brașov devine în anul 2021 primul oraș care preia Programul pentru Școli de la Consiliul Județean Brașov, introduce raportul calitate-preț (în loc de cel mai mic preț) și următoarele criterii de calitate:
- cel puțin 10% dintre produse să fir certificate ecologic,
- cel puțin 30% să vină de la producători, fermieri, cooperative și asociații locale,
- minim 10% să vină prin lanțuri scurte de distribuție.
Apoi, tot pentru prima dată la nivel de țară, Primăria Brașov introduce și măsuri educative pentru o alimentație mai conștientă: copiii din școlile și grădinițele de stat și cele particulare acreditate sunt invitați să viziteze fermele de unde proveneau produsele pe care le primeau la școală în cadrul programului „Cornul și laptele”.
Brașovul devine un caz-pilot de succes, iar Ministerul Agriculturii preia raportul calitate-preț în documentația-standard pentru Programul pentru Școli, valabilă la nivel național, și introduce și criteriile de calitate: schemele de certificare a produselor alimentare și lanțul de aprovizionare, cu un impact potențial asupra a peste 1.900.000 de beneficiari în fiecare an școlar.
>1.900.000
copii/an școlar se pot bucura acum de alimente alese pe raportul calitate-preț în școli
>200
FUNCȚIONARI PUBLICI ȘI PRODUCĂTORI LOCALI INSTRUIȚI ÎN FOLOSIREA CRITERIILOR „VERZI” ÎN ACHIZIȚIILE ALIMENTARE, RESPECTIV ÎN PARTICIPAREA ÎN SISTEMUL DE ACHIZIȚII PUBLICE
Două destinații oficiale de ecoturism:
EcoMaramureș
Colinele Transilvaniei
WWF a sprijinit și a co–dezvoltat alături de actori locali aceste două destinații naționale de ecoturism, desemnate oficial în 2014 și respectiv 2022, lucru care a însemnat printre altele:
- Peste 500 de km de trasee de drumeție și de bicicletă
- Rețea locală de ecoturism în creștere la peste 80 de membri în cei 10 ani de la desemnarea destinației Colinele Transilvaniei
- Marca „Colinele Transilvaniei” înregistrată la OSIM și asociație locală înființată pentru a susține managementul destinației și al mărcii
- Certificarea în regim ecoturistic de pensiuni locale în zona EcoMaramureș, ca prime pensiuni ecoturistice din zonă
- Materiale de comunicare care pun în valoare capitalul natural și cultural al zonelor (ex. „Cartea de căpătâi”) și pachete educaționale (ex. „Natura – dascăl pentru dascăli”), cu formarea a peste 300 de cadre didactice
- Planuri de afaceri pentru capacitarea unor antreprenori locali din domeniul meșteșugăritului
- Centrul de vizitare de la Cincșor
- Schemă-pilot de certificare a produselor de hrană sănătoasă provenite din sistemul agricol High Nature Value Farming/HNV, marcă înregistrată la OSIM
- Certificarea FSC a ocoalelor silvice și a unor operatori economici locali din domeniul silvic
OBSERVATORUL „TARA”
CAMPUSUL WEWILDER
COOPERATIVA AGRICOLĂ GUGULANDIA ARMENIȘ
Observatorul de peisaj și natură sălbătică „Tara”, construit printr-o tabără de design & build alături de Camposaz, reprezintă un pilon fundamental în strategia de dezvoltare a ecoturismului local în Munții Țarcu.
Acesta a fost integrat cu succes în rețeaua de trasee locale, devenind un punct de interes major, iar succesul acestui prototip a oferit expertiza și încrederea necesare pentru dezvoltarea unor proiecte de o complexitate sporită, precum MuMA Hut și întreg Campusul WeWilder.
WeWilder este o „navă-mamă” pentru crearea unei “eco-economii” în Armeniș, cu zimbrii drept cap de afiș. Campusul e punctul de plecare al oaspeților în programe de cunoaștere și explorare a naturii sălbatice, pe urmele zimbrilor liberi, în peisajul mozaicat agricol unde desfășurăm experiențe de învățare alături de localnici. Este totodată hub comunitar pentru incubarea de inițiative locale – aici au loc traininguri, schimburi de experiență, consfături cu comunitatea prin care localnicii prind curaj și formează echipe pentru a derula activități economice cu impact pozitiv asupra naturii.
Impactul generat de WeWilder:
- 70.000 de euro/an venituri în comunitate generate de activitățile găzduite de campus
- Demonstrarea faptului că o inițiativă de conservare a naturii – reintroducerea zimbrului în mediul natural din care a dispărut acum 200 de ani – poate să fie stindardul pentru o economie locală bazată pe natură
- Peste 1.000 de oaspeți din 2023 până în prezent
- 5 joburi în comunitate, 100 de fermieri locali și peste 30 de mici producători și artizani din România furnizează ingrediente, produse și servicii pentru campus
- Spațiu de referință din perspectiva arhitecturii sustenabile (tehnici, materiale, tratamente) care aduce stimă valorificării superioare a lemnului
- Toate ingredientele sau produsele folosite în campus provin de la localnici, mici producători, întreprinderi sociale, comerț echitabil, produse ecologice
- Parlamentul European a selectat WeWilder Campus ca exemplu de turism regenerativ pentru România
- Cultivarea încrederii între membrii comunității locale, ceea ce a creat condiții favorabile pentru înființarea Cooperativei Gugulandia Armeniș, cu 11 membri – WeWilder și 10 gospodării cu câte 2-3 generații de agricultori
>11
INIȚIATIVE DE EDUCAȚIE PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ
Activitatea WWF în domeniul educației de mediu a contribuit la construirea unei generații de profesori, elevi și tineri cetățeni mai bine echipați pentru a înțelege și a acționa pentru natură, prin inițiative precum:
- Primul curs opțional de mediu pentru clasele V-VIII – „Școli verzi” (implementat în peste 120 de clase din 41 de județe) și cursul universitar „Educație pentru dezvoltare durabilă” (care încă se predă în Facultatea de Geografie, Universitatea București)
- Contribuție la crearea programului Săptămâna Verde
- Școli Europene pentru o Planetă Vie (ESFALP)
- Cartea Mării Negre
- Cluburi de Tineret Activ pentru fauna sălbatică din Carpații din sud-vestul României, din Dunăre și Delta Dunării
- Coșul de picnic
- Eroii Climei – Vocile Tinerilor pentru un Trai Sustenabil
- Patrula Zero Plastic
- One Planet City Challenge
- Earth Hour („Ora Pământului”)
- Colecția de benzi desenate „Dincolo de orizont”
![Citizens science_Apele Curate[Patrula Zero Plastic]_Mahmudia. (c) Monia Martini/WWF-Romania](https://wwf.ro/wp-content/uploads/2026/06/citizens-science_Apele-CuratePatrula-Zero-Plastic_Mahmudia-1-1024x683.jpg)
2
scheme pes (plăți pentru servicii de mediu) - primele din românia
Inițiativă inovatoare pentru România, cu rol de a integra valoarea beneficiilor pe care le primim de la natură într-o relație responsabilă între cei care gestionează terenuri sau zonele naturale, pe de–o parte, și pe de altă parte beneficiarii/utilizatorii serviciilor de mediu care rezultă din managementul durabil al terenurilor, în special afaceri, turiști, samd.
Realizări:
- Prima schemă PES într-o fermă piscicolă din România, ferma Ciocănești din Călărași, gândită ca o răsplată pentru angajamente suplimentare față de cadrul legislativ existent – set de măsuri de acvacultură durabilă, pentru conservarea păsărilor din situl Natura 2000 și garantarea activității piscicole în același timp
- În Maramureșul istoric, prima schemă PES ce s-a bazat pe repoziționarea ariilor protejate ca motor pentru o dezvoltare locală durabilă, crearea Fondului Local pentru Dezvoltare și Conservare prin care s-a concretizat poteca tematică „Poteca de povești” din Pădurea Crăiască (Ocna Șugatag), amenajată cu meșteri locali și cu tineri din comunitate
PRIMA INIȚIATIVĂ INTEGRATĂ PENTRU PROTEJAREA POLENIZATORILOR
14.000
SEMNĂTURI
5000
MESAJE
Prima inițiativă care abordează în mod integrat problematica declinului speciilor polenizatoare – o temă cu efect sistemic (agricultură, pesticide, sănătate publică, spații verzi/dezvoltare urbană, educație și cercetare, apicultură etc.), cu mobilizare publică, cercetare în teren, coagularea tinerilor și a experților și acțiuni urbane demonstrative.
Realizări:
- Prima competiție națională de prototipuri pentru o aplicație de mobil pentru informarea și mobilizarea oamenilor pentru salvarea polenizatorilor
- Petiție publică pentru un plan de acțiune la nivel național pentru conservarea polenizatorilor, cu >14.000 semnături și 5.000 mesaje despre ce își doresc oamenii să se întâmple pentru ca polenizatorii să fie protejați
- Primul grup dedicat salvării polenizatorilor, la nivelul societății civile, format din 14 organizatii si 20 experți din diferite domenii (cercetare, apicultură, agricultură, biologie, ecologie, entomologie)
- Cercetare de teren în Colinele Transilvaniei, printr-o metodologie inovatoare dezvoltată de Beeodiversity, prin care am depistat pesticide ilegale în polenul colectat de albine (inclusiv imidacloprid), dar și diversitatea floristică remarcabilă din zonă
- Prima analiză privind speciile de polenizatori din România care ar trebui țintite cu măsuri de conservare – specii-umbrelă/specii prioritare
- Primele mese rotunde la nivel guvernamental care discută despre situația polenizatorilor și necesitatea unui plan național integrat pentru protejarea acestora, organizate împreună cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României
- Primul Manifest al tinerilor pentru polenizatori, realizat de 5 dintre cele mai importante organizații de tineret și lansat direct în Guvern, la mesele rotunde
- Parteneriate locale în București, cu organizații grassroots, pentru crearea de habitate pentru polenizatori – prima intervenție: reamenajarea grădinii de la Muzeul Hărților, prin transplantarea a 100 de plante perene și plantarea a încă 50 de plante perene și 135 de bulbi de primăvară, toate cu valoare ecologică pentru polenizatori
Partenerii noștri în această călătorie
Primăria Municipiului Brașov
Agenția Metropolitană Brașov
Cooperativa BioCarpathia
Consiliul Județean Sibiu
Primăria Municipiului Sibiu
Institutul de Bioresurse Alimentare București
Asociația Eco Ruralis
Federația Asociațiilor Apicole din România (ROMAPIS)
Grădina Botanică „D. Brândză” București
Asociația de Ecoturism din România
MaramureșInfoturism
Asociația Ecologic
Centrul de Ecologie și Turism Maramureș
Asociația Mioritics
Asociația Județeană de Turism Sibiu
Fundația ADEPT Transilvania
Fundația Mihai Eminescu Trust (MET)
GAL Dealurile Târnavelor
GAL Microregiunea Hârtibaciu
GAL Podisul Mediașului
GAL Asociația Transilvana Brașov Nord
Biserica Evanghelică din România
Asociația Ecotur Sibiu
Asociația Hosman Durabil
Asociația Monumentum
Asociația APAVIE
Editura Vellant
Cărturești
Green Mogo
Asociația Viitor Plus
British Council
Universitatea București
Fundația Noi Orizonturi
Mare Nostrum
Asociația Ruralis
Asociația Română de Meteorologie Aplicată și Educație
Club Clorofila
Muzeul Hărților
Ferma piscicolă Ciocănești
Parcul Natural Munții Maramureșului
Primăria Ocna Șugatag
Ocolul Silvic Mara
Pensiunile locale și tur operatorii care au contribuit în schema PES din Maramureș
Liceul Tehnologic Ocna Șugatag
Platforma de crowdfunding „We are here”
Rothoblaas
Makita
Seneca
Catleya
EPC Consultanță de Mediu
Festool
Feydom
FOR Design
JDA Consult
Madrugada
Matius Studio
Romstal
Rubio Monocoat
Saint Gobain Glass
Simplicity Travel
Syncro Soft
Tecade
Tehnica
Schweis
Tukuma
Velux
Welde
WeMat Global
Atelier Vast
Privind spre viitor
Bazându-se pe soluții locale dovedite și parteneriate de lungă durată, dorim să ne concentrăm pe:
Extinderea achizițiilor publice verzi/ecologice de hrană
Integrarea protecției polenizatorilor în cadrul politicilor agricole și naționale
Susținerea producătorilor la scară mică și consolidarea lanțurilor valorice locale/scurte
Consolidarea economiilor și guvernanței locale bazate pe natură
Extinderea mecanismelor de finanțare inovatoare pentru gestionarea naturii
Integrarea educației, comportamentului și alegerilor de consum