POLITICI PUBLICE

PENTRU PĂDURI

Anul acesta este esențial pentru viitorul pădurilor din România. Avem la dispoziție instrumente europene, reforme deja începute și un cadru strategic clar prin Strategia Națională pentru Păduri 2030. Este momentul ca toate acestea să fie corelate și aplicate consecvent, astfel încât pădurile să devină un adevărat motor pentru reziliența climatică, dezvoltarea durabilă și bunăstarea comunităților locale.

WWF-România propune în această pagină o serie de priorități care pot ghida acțiunea politică în domeniul pădurilor în 2025. Acestea vizează adaptarea programelor de finanțare, aplicarea reformelor asumate, stimularea valorificării superioare a lemnului și consolidarea instituțiilor-cheie. Credem că pădurile trebuie tratate ca o prioritate națională, cu politici integrate și investiții care să aducă beneficii de mediu, economice și sociale, pe termen lung.

MODIFICAREA PNRR
TRANSPUNEREA REFORMELOR DIN SNP30
VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A LEMNULUI
REFORMA ROMSILVA
CADRUL FINANCIAR EUROPEAN
FONDUL SOCIAL PENTRU CLIMĂ

MODFICAREA PLANULUI NAȚIONAL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ (PNRR)

Absorbirea integrală și eficientă a fondurilor nerambursabile din investiția I1. Propunerile trimise de WWF arată că acest lucru se poate realiza prin revizuirea Campaniei Naționale de Împădurire și Reîmpădurire. Aceasta trebuie să susțină aceleași priorități de țară stabilite inițial, contribuind la aplicarea eficientă a legislației europene apărute între timp, și să asigure continuitatea reformelor realizate deja prin PNRR, având un potențial real de implementare în termenul prevăzut:

  • Luarea în considerare a pădurilor din afara fondului forestier (500.000 ha), dar și a peisajelor agroforestiere (cca 2.000.000 ha). Aceste suprafețe, cu rol socio-economic și de mediu deosebit de important, trebuie cartografiate și inventariate în vederea implementării unor planuri de management specifice utilizării agrosilvice. Conservarea pădurilor din afara Fondului Forestier Național și a peisajelor silvo-pastorale mozaicate cu valoare naturală ridicată va contribui la îmbunătățirea conectivității ecologice a pădurilor;
  • Consolidarea infrastructurii pentru combaterea tăierilor ilegale prin digitalizare, investiții în infrastructura și tehnologii prietenoase cu mediul;
  • Dezvoltarea unor platforme informatice și aplicații pentru monitorizarea transportului de lemn, precum și modernizarea logisticii forestiere;
  • Acordarea de compensații proprietarilor de păduri din zone cu protecție strictă, în conformitate cu Strategia UE pentru biodiversitate.

TRANSPUNEREA PRINCIPALELOR REFORME ASUMATE PRIN STRATEGIA NAȚIONALĂ PENTRU PĂDURI 2030 (SNP 30)

  • Plățile aferente lemnului recoltat din pădure trebuie să se realizeze în raport cu volumele de lemn determinate la ieșirea din pădure și nu conform estimării cantității volumului de lemn „pe picior”, cum este în practica actuală. Plata unui volum estimat generează în prezent o serie de abuzuri în recoltarea masei lemnoase;
  • Implementarea corespunzătoare a elementelor-cheie prevăzute în Strategia Națională Pentru Păduri (SNP 30). Programul de trasabilitate a lemnului SUMAL 3 trebuie restructurat pentru a îndeplini obiectivele privind simplitatea, transparența și eficiența în recoltarea și valorificarea lemnului din România. În acest sens, este necesară instituirea bazei pentru operaționalizarea Amprentei Digitale a Transporturilor de Lemn, adică a sigiliului electronic al încărcăturii, măsurarea digitală automatizată și verificarea expeditivă a cantităților de lemn transportate;
  • Păstrarea și promovarea unui management forestier sustenabil cu practici apropiate de natură;
  • Demararea procedurilor legale pentru identificarea și desemnarea „Comunităților Dependente de Pădure”.

VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A LEMNULUI

  • Implementarea unor măsuri care să încurajeze prelucrarea superioară a lemnului și susținerea conceptului ”mai puțin înseamnă mai mult”;
  • Promovarea industriilor care prelucrează lemnul de calitate superioară și care contribuie substanțial la eforturile de dezvoltare locală și națională. Acestea prelucrează cantități mici de lemn și creează numeroase locuri de muncă, de cele mai multe ori în zone defavorizate;
  • Lemnul de calitate trebuie să fie accesibil entităților care pot scoate valoarea maximă din resursa procesată;
  • Orice resursă (iar lemnul nu face excepție) trebuie valorificată la potențial maxim în produse finite cu valoare adăugată înaltă și bioeconomie circulară sustenabilă;
  • Valorificarea lemnului provenit din pădurile statului, în cel mai avantajos mod pentru statul român și nu la prețul cel mai mare, cu luarea în considerare a contribuției socio-economice raportată la volumul de lemn prelucrat.

REFORMA ROMSILVA

Reforma Romsilva trebuie să asigure creșterea performanței financiare, a eficienței administrative,  depolitizarea instituției, sporirea transparenței și alinierea activităților instituției la o viziune strategică coerentă, asumată prin Strategia Națională pentru Păduri 2030 (SNP30). Astfel, se impun:

  • Revizuirea „Scrisorii de așteptare” pentru stabilirea în mod corect a obligațiilor de serviciu public în raport cu rolul lor strategic, cu nevoile strategice privind pădurile;
  • Clarificarea statutului ariilor naturale protejate, păstrarea unei forme de administrare eficiente care să permită gestionarea ariilor protejate, în conformitate cu obiectivele asumate în planurile de management;
  • Indicatorii de performanță trebuie să fie relevanți și ambițioși, aliniați cu Obiectivele SNP 30, conform nevoilor financiare și nefinanciare ale statului (plata lemnului în funcție de cantitățile măsurate la ieșirea din pădure, raport anual privind starea pădurilor, platforma informatică pentru monitorizarea transporturilor de lemn, planul anual de intervenție privind creșterea rezistenței și rezilienței pădurilor, mecanisme de facilitare a accesului la resursă a comunităților locale).

CADRUL FINANCIAR EUROPEAN

Pădurile Europei au nevoie de fonduri dedicate și echitabile pentru a susține tranziția verde, biodiversitatea, economia rurală și bunăstarea noastră colectivă. Pădurile nu mai pot fi tratate ca un capitol marginal în politicile verzi europene. De aceea am lansat Manifestul pentru Pădurile Europei.

Solicităm ca alocarea fondurile europene în următorul Cadru Financiar Multianual post-2027 să permită pădurilor să contribuie pe deplin la competitivitatea, reziliența climatică și sustenabilitatea Europei.

În acest sens, sunt necesare:

  • Crearea unui mecanism financiar european dedicat pădurilor;
  • Investiții în bioeconomii forestiere sustenabile;
  • Scheme echitabile de compensare pentru proprietarii care administrează păduri cu grijă față de natură.

FONDUL SOCIAL PENTRU CLIMĂ

Pentru a identifica cele mai eficiente soluții pentru sprijinirea tranziției către o economie sustenabilă și pentru a proteja categoriile vulnerabile în fața schimbărilor climatice, este nevoie de o serie de măsuri și investiții. Acestea trebuie să vizeze eficiența energetică, iar renovarea clădirilor să includă, cu prioritate, utilizarea materialelor naturale (cum ar fi vată bazaltică, vată minerală de sticlă, izolații pe bază de celuloză, fațade din lemn și alte materiale naturale, tâmplărie din lemn, plăci de fibră de lemn, alte materiale ecologice), cu un impact redus asupra carbonului și poluării.

Pentru România, aceste fonduri pot reprezenta oportunitatea de a susține în mod direct valorificarea superioară a lemnului, inovarea și antreprenoriatul local în prelucrarea lemnului în produse cu viață lungă și valoare adăugată mare. În același timp, pot sprijini (indirect) un sistem silvicultural apropiat de natură, bazat pe cicluri lungi de producție, pentru obținerea unor sortimente superioare de lemn.

Scroll to Top