WWF INTERNAȚIONAL
Nu vom salva tot ce ne-ar plăcea să salvăm, dar vom salva mai mult decât dacă n-am fi încercat deloc.
Sir Peter Scott, fondator WWF
Istoric WWF
Aprilie, 1961
WWF, denumită la început World Wildlife Fund, ia naștere în aprilie 1961 și are primul sediu din septermbrie 1961, în biroul IUCN din Morges, Elveția. ASR Prințul Bernhard al Țărilor de Jos este primul președinte al organizației.
1961
Chi-Chi, o femelă panda de la Grădina Zoologică din Londra, devine inspirația pentru logoul organizației, creat de Sir Peter Scott, unul dintre fondatorii WWF, pe baza schițelor realizate de ecologistul și artistul britanic, Gerald Watterson.
1962
O subvenție WWF ajută la înființarea Stației de cercetare a Fundației Charles Darwin din Insulele Galapagos.
1963
Colegiul de gestionare a vieții sălbatice africane este înființat în Tanzania cu finanțare de la WWF.
1973
WWF acordă 38.000 de dolari instituției Smithsonian pentru a studia populația de tigri din Sanctuarul Chitwan din Nepal, permițând oamenilor de știință să folosească cu succes dispozitivele de urmărire radio pentru prima dată în 1973.
1973
Convenţia privind comerţul internaţional cu specii ale faunei şi florei sălbatice pe cale de dispariţie (CITES) este negociată în 1973. Până în prezent, acordul internațional CITES a fost semnat de peste 170 de națiuni care s-au angajat să lucreze împreună pentru a se asigura că speciile de plante și animale sălbatice nu sunt amenințate de dispariție prin comerțul și exploatarea necontrolată.
1976
WWF și IUCN creează în 1976 TRAFFIC, o rețea de monitorizare a comerțului cu plante și animale sălbatice, pentru ca acesta să nu reprezinte o amenințare pentru conservarea naturii.
1980
Cu sprijinul WWF și al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), IUCN publică Strategia mondială de conservare, afirmând că umanitatea există ca parte a naturii și nu are un viitor decât dacă natura și resursele naturale sunt conservate.
1983
WWF înființează Fondul de acțiune pentru primate, pentru a acoperi nevoile pe termen scurt care pun bazele unor cercetări mai mari, deosebit de importante pentru lucrările de conservare din țările tropicale de unde provin primatele.
1985
WWF își extinde programele de conservare în Asia și Africa, prezentând noul Parc Național Annapurna din Nepal și amplificându-și eforturile prin proiecte pentru protejarea gorilelor montane din Rwanda.
1985
Bazându-se pe Strategia Mondială de Conservare din 1980, WWF lansează Wildlands & Human Needs, un program care arată circumstanțele economice ale oamenilor din mediul rural care împart pământul lor cu animale sălbatice pot îmbunătăți fără a degrada habitatele naturale.
1986
În 1986, guvernul mexican declară rezervație ecologică zona în care trăiesc 100 de milioane de fluturi monarhi, în fiecare iarnă, reprezentând o victorie extraordinară pentru Monarca, o organizație susținută de WWF, creată de localnici în urmă cu doar șase ani.
1987
WWF și guvernul din Malawi colaborează pentru a evalua impactul pescăriilor tradiționale asupra mediului și pentru a oferi sătenilor din Parcul Național Lacul Malawi alternative viabile la practicile de pescuit dăunătoare din punct de vedre ecologic.
1993
WWF contribuie la crearea Forest Stewardship Council (FSC) pentru a găsi soluții care să promoveze administrarea responsabilă a pădurilor lumii. FSC devine o rețea globală cu peste 40 de birouri în Statele Unite și în întreaga lume.
1996
WWF colaborează cu Malaezia și Filipine pentru a stabili Turtle Islands Heritage Protected Area, prima zonă protejată transfrontalieră marină pentru țestoase marine.
1997
WWF și Unilever pun bazele Marine Stewardship Council (MSC) pentru a asigura durabilitatea pe termen lung a stocurilor globale de pește și integritatea ecosistemelor marine. Doi ani mai târziu, MSC devine o organizație nonprofit complet independentă.
1999
WWF în 1999 convoacă Summit-ul Forestier din Yaounde, Camerun. În cadrul summit-ului, șase șefi de stat anunță planurile comune de a crea 12 milioane de acri de zone forestiere transfrontaliere protejate în bazinul Congo.
2004
WWF și guvernul chinez lansează cel mai cuprinzător studiu făcut vreodată despre panda în sălbăticie, care arată că există cu aproape 50% mai mulți panda decât se credea anterior.
2005
Consiliul de administrație al WWF setează un obiectiv pentru următorii 10 ani: conservarea măsurabilă a 15 – 20 dintre cele mai importante ecoregiuni ale lumii și, în acest proces să transforme piețele, politicile și instituțiile pentru a reduce amenințările la adresa acestor zone și pentru a proteja diversitatea vieții pe Pământ.
2005
WWF sprijină achiziția fundației americane Prairie de 31,320 acri de teren în Montana de către American Prairie Foundation pentru restaurarea faunei sălbatice. În combinație cu un efort pe tot continentul de a salva bizonul american, această specie iconică este reintrodusă în zonă o absență de 120 de ani.
2007
WWF și The Coca-Cola Company anunță un parteneriat de 20 de milioane de dolari focusat pe șapte bazine fluviale importante, lanțul global de aprovizionare și eficiența utilizării apei în fabricile sale de îmbuteliere.
2007
WWF ajută Rusia să înființeze două noi parcuri naționale în habitate vitale pentru tigri, împreună acoperint 419.000 de acri.
2007
Earth Hour (Ora Pământului) a fost organizat pentru prima dată de către WWF-Australia în Sydney, pe 31 martie 2007, Peste 2.2 milioane de oameni și 2000 de sedii de companii din Sydney au stins luminile pentru o oră în acea seară, ca semn al conștientizării problemei schimbărilor climatice.
2010
Anul Tigrului: WWF lansează campania TX2, cu scopul de a dubla numărul de tigri până în 2022.
2011
WWF aniversează 50 de ani.
2016
În decembrie, 196 de națiuni care se întâlnesc la Paris finalizează un acord global care vizează combaterea schimbărilor climatice și ia în calcul multe solicitări WWF. Prin Acordul de la Paris privind schimbările climatice cele 196 de state cad de acord să acționeze pentru a limita încălzirea globală la un nivel „cu mult sub” 2°C și de a face eforturi pentru a o limita la 1,5°C față de nivelul preindustrial.
2016
În aprilie, WWF și Global Tiger Forum anunță că numărul tigrilor aflați în sălbăticie a crescut pentru prima oară în 100 de ani. De la 3200 în 2010, în 2016 populația atinge 3890 de exemplare la nivel mondial.
Octombrie, 2016
Raportul Planeta Vie al WWF fanunță că planeta intră într-o perioadă în care umanitatea modelează schimbările de pe Pământ, inclusiv o posibilă a șasea dispariție în masă: Antropocenul.
Harta birourilor WWF din lume
WWF International Board - Consiliul Administrativ al WWF International
Membrii Consiliului Administrativ al WWF Internațional sunt (de la stânga la dreapta):
Pavan Sukhdev este președinte al Consiliului Administrativ al WWF Internațional (WWF International Board) și CEO al GIST Advisory.
Dr. Valentin von Massow este vicepreședinte al consiliului și lucrează în sectoarele energiei, mediului și agriculturii din India, Germania și Marea Britanie.
Johan Rostoft este trezorierul consiliului. El etste și vicepreședinte senior în Telenor ASA și director general al companiei 701Search Pte deținută de Telenor. Ltd., un dezvoltator important al piețelor online din Asia de Sud-Est.
Roseline C. Beudels, membru în consiliul administrativ (trustee), este biolog specializat în conservare și are o experiență de 8 de ani, dedicându-și viața naturii și vieții sălbatice.
Sir Andrew Cahn, membru în consiliul administrativ, este președintele WWF-UK. Andrew a fost funcționar public la Londra și Bruxelles. S-a concentrat pe problemele de mediu și economice ale UE, ultima funcție din carieră fiind cea de CEO al Departamentului de Comerț și Investiții din cadrul Guvernului Marii Britanii.
Jack G.N. Clemons, membru în consiliul administrativ, este, în prezent, director neexecutiv și membru al Comitetului de audit la DKSH și la Banque Cantonale Vaudoise.
Dr. Pamela Matson, membru în consiliul administrativ , este președintele WWF-SUA. Ea este un om de știință focusat pe zona de sustenabilitate interdisciplinară, lider academic și strateg organizațional.
Ziya Tong, membru în consiliul administrativ, este expert în comunicare și mass-media, o autoare și om de televiziune premiat, cunoscută mai ales pentru emisiunea științifică a Discovery, Daily Planet, și NOVA ScienceNow la PBS.
Sam Muller, membru în consiliul administrativ , este directorul fondator al HiiL, a cărui misiune este de a ajuta 150 de milioane de oameni să prevină sau să își rezolve cele mai presante probleme de justiție până în 2030. El este și președinte al Consiliului de Supraveghere al WWF-Olanda și al Wildlife Justice Commission.
Philippe Prufer, membru în consiliul administrativ, este investitor, consultant și filantrop. Ca fondator și CEO al SKP, administrează un portofoliu larg și global de investiții în întreaga lume.
Eliane Ubalijoro, membru în consiliul administrativ, este directorul executiv al C.L.E.A.R. International Development Inc. Este profesor la Universitatea McGill, membru în Consiliul Național de Știință și Tehnologie din Rwanda și membru al Academiei Africane de Științe.