WWF-CEE
La scurt timp după aniversarea a 20 de ani de existență, WWF Programul Dunăre-Carpați a devenit WWF-CEE (WWF în Europa Centrală și de Est). Schimbarea numelui reflectă evoluția organizației, ce și-a început activitatea în regiune prin acțiuni de refacere a zonelor umede din lungul Dunării, iar azi desfășoară proiecte ample de conservare pentru protejarea apelor, pădurilor și speciilor sălbatice, în beneficiul oamenilor. WWF CEE cuprinde echipe și entități legale în cinci țări – România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Ucraina, conduse de un secretariat de la biroul WWF Austria. Mai mult, susține implicarea WWF prin parteneri locali în Republica Moldova și Republica Cehă.
ISTORIC WWF-CEE (WWF în Europa Centrală și de Est)
1985-1990
Primele proiecte din regiune pornesc la inițiativa Dr. Hartmut Jungius care începe acțiuni de conservare a păsărilor de pradă și zonelor umede în 1985, în Ungaria.
WWF a început să lucreze în România încă de la mijlocul anilor ’90, sprijinind proiecte de protecţie şi refacere a zonelor umede din Delta Dunării.
1992
WWF-Ungaria ia naștere, ca birou în rețeaua internațională WWF.
1992
Programul WWF pentru Dunărea Verde (WWF Green Danube Program) este înființat, prioritizând conservarea zonelor umede din lungul Dunării, din Germania până în Delta Dunării din România și Ucraina.
1998
WWF creează Programul Dunăre-Carpaţi, cu scopul de a sprijinirii şi derula proiecte pentru conservarea naturii în două din cele mai importante 200 de eco-regiuni din lume.
2000
WWF inspiră și facilitează semnarea unui Acord pentru Coridorul Verde al Dunării Inferioare între guvernele României, Bulgariei, Moldovei și Ucrainei. Acesta este una dintre cele mai ambițioase inițiative pentru protecția și refacerea zonelor umede din Europa
2001
În 2001, WWF DCP şi guvernul României organizează la Bucureşti prima Întâlnire la Nivel Înalt pe probleme de mediu şi dezvoltare durabilă din regiunea Dunăre-Carpaţi, la care participă 18 şefi de stat şi de guvern. Întâlnirea setează cadrul pentru dezvoltarea Convenției Carpatice, esențială pentru activitatea WWF și azi.
2006
Se pun bazele birourilor WWF în România și Bulgaria. Înființarea Asociaţiei WWF Programul Dunăre-Carpaţi România înseamnă recunoaşterea importanţei pe care România o are în Europa – şi nu numai – în ceea ce priveşte bogăţia capitalului natural.
2019
Sunt înființate birouri WWF în Slovacia și Ucraina.
2019
WWF Programul Dunăre-Carpați devine WWF-CEE (Europa Centrala și de Est).
WWF-CEE Board
În 2019 se înființează consiliul administrativ (legal board) al WWF-CEE. Acesta este format din membri ai rețelei WWF și susținători ai organizației.
Sasha Bezuhanova, președinte. De origine din Bulagaria, angel investor și filantrop, Sasha a lăsat în urmă o carieră de 20 de ani la Hewlett-Packard pentru a se dedica unor cauze sociale prin inovație, educație și colaborare.
Jean-Paul Paddack, director executiv al dezvoltării rețelei WWF International, ocupă funcția de vicepreședinte.
Andrea Johanides, specialist în finanțe și președinte al Comitetului de Finanțe WWF-CEE, care a ocupat funcția de CEO al WWF-Austria din 2013.
Antoine Lebrun, director WWF-Belgia din mai 2015, cu o carieră solidă în comunicare, marketing și poziții de conducere.
Anna Vronskaya activează în cadrul Curții Supreme a Ucrainei, în trecut ocupând diferite funcții în cadrul Ministerului Ecologiei și Resurselor Naturale al Ucrainei.
Jürgen Schmidt, membru al consiliului de administrație al WWF-Germania și „sustainable business angel” & partener la Terra Institute.
Katalin Szomolányi este directorul Centrului de sustenabilitate corporativă de la Magyar Telekom și a fondat Planet Fanatics’ Network în urmă cu 10 ani, pentru a susține experți internaționali în realizarea proiectelor de sustenabilitate.
Dr. Ladislav Miko, fost ministru ceh al mediului, în prezent șeful Reprezentanței Comisiei Europene în Slovacia, a ocupat o serie de funcții superioare în cadrul Comisiei Europene.
Mihai Stănescu, psiholog și antropolog român, fondatorul și CEO-ul RoCoach ce oferă coaching executiv și consultanță pentru business-uri și alți lideri din Europa Centrală și de Est.
Noutăti
Fii la curent cu ultimele articole WWF România
Scrisoare deschisă – Opriți secarea Deltei de la Mahmudia și Beștepe
Către:Guvernul RomânieiMinisterul Mediului, Apelor și Pădurilor În atenția:Domnului Prim-ministru, Marcel CiolacuDomnului Ministru, Mircea Fechet Spre știința:Consiliul Județean Tulcea, Domnului Președinte, Horia TeodorescuAdministrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, Domnului Guvernator Bogdan BuletePrimăria Mahmudia, Domnului Primar Ion Șerpescu Referitor la:Solicitare de a acționa pentru oprirea secării deltei de la Mahmudia și Beștepe Stimate
Anunţ de achiziţie în proiectul “Îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de interes conservativ din Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa şi ariile naturale de interes comunitar şi naţional suprapuse prin revizuirea planului de management integrat” reluat
Nr. înreg. 16 PDD/320811 din 09.01.2025 ANUNȚ achiziția de Servicii de consultanță privind procedura SEA de avizare a planului de management Asociația WWF ROMÂNIA, cu sediul în București, B-dul Tudor Vladimirescu, Nr. 29, pentru biroul Reșița, Strada Furnalelor, Nr. 12, Județ Caraș Severin, partener în cadrul proiectului: „Îmbunătățirea stării de
Priorități strategice pentru gestionarea pădurilor în 2025
Anul 2024 a marcat progrese semnificative în lupta pentru protejarea și conservarea durabilă a pădurilor, stabilind un precedent important. Privim cu optimism către 2025, un an care promite să aducă reforme fundamentale în silvicultură, implementate într-un ritm mai alert și cu impact pe termen lung. Iată care sunt prioritățile strategice