Forests and Bark Beetle (Ips) Attacks
The bark beetle causes significant economic losses and has a negative impact on forest biodiversity. Moreover, bark beetle outbreaks affect forest structure and composition, nutrient cycling, erosion processes, reduce carbon absorption, and increase the risk of fires.
In this context, WWF-Romania has proposed the development of remote sensing techniques for the early detection of spruce stands affected by bark beetles, thereby contributing to effective decision-making for the responsible management of forests and protected areas.
As part of the project, the University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca conducted research on early (green) detection possibilities for bark beetle attacks using remote sensing and GIS techniques. These techniques use UAS (drones) equipped with multispectral sensors, and the methodologies were adapted to the specific characteristics of Romania's forests.
The interpretation of images obtained through remote sensing could be used to identify forest stands affected by bark beetle outbreaks based on the distinct reflectance of tree canopies in physiological decline. Such a technique is already used for monitoring agricultural crops and could be calibrated for the investigation of biological forest pests. This tool could provide efficient results and potentially be used at a national or European level.
Noutăti
Fii la curent cu ultimele articole despre păduri
Scrisoare deschisă – Opriți secarea Deltei de la Mahmudia și Beștepe
Către:Guvernul RomânieiMinisterul Mediului, Apelor și Pădurilor În atenția:Domnului Prim-ministru, Marcel CiolacuDomnului Ministru, Mircea Fechet Spre știința:Consiliul Județean Tulcea, Domnului Președinte, Horia TeodorescuAdministrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, Domnului Guvernator Bogdan BuletePrimăria Mahmudia, Domnului Primar Ion Șerpescu Referitor la:Solicitare de a acționa pentru oprirea secării deltei de la Mahmudia și Beștepe Stimate
Declarația Comună privind zonele de accelerare a energiei regenerabile în România: o inițiativă WWF România și Energy Policy Group susținută de 16 organizații
WWF România (Fondul Mondial pentru Natură) și Energy Policy Group au lansat o declarație comună pentru dezvoltarea durabilă a energiei regenerabile, solare și eoliene onshore, în România. Documentul, parte a proiectului RENewLand, este susținut de 16 organizații importante, precum producători și dezvoltatori de parcuri solare și eoliene, distribuitori de energie
Rolul Energiei Regenerabile și al Zonelor de Accelerare în Tranziția Climatică a Europei
În contextul schimbărilor climatice și al nevoii urgente de a dezvolta orașe mai verzi și mai sănătoase, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) în colaborare cu Primăriile Municipiilor Bistrița și Brașov, anunță lansarea campaniei We Love Solutions, parte a proiectului LIFE ASAP (Accelerated Sub-national Climate Action and Participation).
Priorități strategice pentru gestionarea pădurilor în 2025
Anul 2024 a marcat progrese semnificative în lupta pentru protejarea și conservarea durabilă a pădurilor, stabilind un precedent important. Privim cu optimism către 2025, un an care promite să aducă reforme fundamentale în silvicultură, implementate într-un ritm mai alert și cu impact pe termen lung. Iată care sunt prioritățile strategice
The New Forestry Code Fails to Implement Clear Reforms for Forestry
RO The most important decisions are essentially postponed, to be eventually adopted through subsequent legislation by the future Government. Adopted yesterday by the Chamber of Deputies, Romania's New Forestry Code opens doors to potential improvements in forest management, but falls short of clearly implementing the strategic objectives outlined in the
Noul Cod Silvic ratează implementarea unor reforme clare pentru silvicultură
EN Deciziile cele mai importante sunt practic amânate, urmând a fi eventual adoptate prin legislația subsecventă de către viitorul Guvern. Noul Cod Silvic, adoptat ieri în Camera Deputaților, deschide o serie de oportunități pentru îmbunătățirea sistemului silvic românesc, însă nu reușește să transpună în mod clar direcțiile strategice asumate prin