Pădurile și atacurile gândacilor de scoarță (ipide)
Gândacul de scoarță provoacă pierderi economice majore și are un impact negativ asupra biodiversității forestiere. În plus, focarele de gândaci de scoarță afectează structura și compoziția pădurii, ciclul nutrienților, procesele de eroziune, reducerea absorbției de carbon și cresc riscul de incendiu.
În acest context, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) a propus dezvoltarea unor tehnici de teledetecție pentru identificarea timpurie a arboretelor de molid afectate de gândacii de scoarță, contribuind astfel la luarea de decizii eficiente pentru o gestionare responsabilă a pădurilor și a zonelor protejate.
În cadrul proiectului, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca a realizat o serie cercetări privind posibilitățile de detectare timpurie (în verde) a atacurilor produse de gândacii de scoarță folosind tehnici de teledecție și G.I.S. care utilizează sisteme U.A.S. ( drone) echipate cu senzori multispectrali și adaptarea metodologiilor de lucru la specificul pădurilor României.
Interpretarea imaginilor obținute prin teledetecție ar putea fi utilizată pentru identificarea arboretelor care sunt afectate de focarele de gândaci de scoarță, pe baza reflectanței distincte a coronamentului arborilor aflați în declin fiziologic. O astfel de tehnică este deja utilizată pentru monitorizarea culturilor agricole și ar putea fi calibrată și pentru investigarea dăunătorilor biologici ai pădurilor. Instrumentul ar putea furniza rezultate eficiente și ar putea fi utilizat la nivel național/european.
Noutăti
Fii la curent cu ultimele articole despre păduri

Lunca Dunării, între secetă și soluții: ce spun comunitățile despre reconectarea fostelor bălți
În sudul României, apa a devenit o preocupare zilnică, nu doar un subiect de știri. Un sondaj realizat pe un eșantion reprezentativ de locuitori ai unor localități din Lunca Dunării arată că oamenii resimt puternic efectele secetei, dar știu că soluția există. Un sondaj cantitativ realizat față în față, în luna februarie, pe un eșantion reprezentativ de

EUKI BioJust: Un nou studiu WWF-România relevă că o criză energetică se conturează de patru ani
Studiul pe mai mulți ani realizat de WWF-România Fondul Mondial pentru Natură arată că sărăcia energetică prezentă în gospodăriile românești împinge oamenii să cumpere cantități mai mari de lemn de foc și pun sub semnul întrebării ritmul și echitatea tranziției energetice a țării. Contextul din România și UE România

Liderii UE reușesc să evite să se împuște singuri în picior
În cadrul Consiliului European de săptămâna trecută, liderii UE s-au întâlnit pentru a discuta despre noua criză din sectorul energetic care afectează Europa, unii dintre ei propunând măsuri de dereglementare și schimbări majore ale Sistemului UE de Comercializare a Certificatelor de Emisii/ Emissions Trading System (ETS).

Viitorul SUMAL: mai puțină birocrație, controale mai eficiente și adaptare la evoluția factorilor de risc
Sistemul SUMAL a devenit, în ultimii ani, unul dintre cele mai importante instrumente prin care România a reușit să reducă vulnerabilitățile legate de recoltările ilegale de lemn și să crească transparența în sectorul forestier. În acest context, WWF-România salută inițierea procesului de revizuire a cadrului normativ privind trasabilitatea materialelor lemnoase

Dezbatere publică pentru metodologia de identificare a zonelor prioritare pentru biodiversitate: un pas necesar pentru o conservare sustenabilă a biodiversității din România
EN WWF România salută anunțul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor privind organizarea unei dezbateri publice pe 30 aprilie pe proiectul de Ordin pentru aprobarea Metodologiei de identificare a Zonelor Prioritare pentru Biodiversitate (ZPB). WWF România a transmis, în cadrul consultării publice, încă de vineri, o serie de observații și propuneri

Public Debate on the Methodology for Identifying Priority Areas for Biodiversity: A Necessary Step for the Sustainable Conservation of Romania’s Biodiversity
RO WWF-Romania welcomes the Ministry of Environment, Waters and Forests’ decision to organize a public debate on 30 April regarding the draft Order approving the Methodology for identifying Priority Areas for Biodiversity (PAB). As part of the public consultation process, WWF already submitted, starting last Friday, a series of observations