Pădurile și atacurile gândacilor de scoarță (ipide)
Gândacul de scoarță provoacă pierderi economice majore și are un impact negativ asupra biodiversității forestiere. În plus, focarele de gândaci de scoarță afectează structura și compoziția pădurii, ciclul nutrienților, procesele de eroziune, reducerea absorbției de carbon și cresc riscul de incendiu.
În acest context, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) a propus dezvoltarea unor tehnici de teledetecție pentru identificarea timpurie a arboretelor de molid afectate de gândacii de scoarță, contribuind astfel la luarea de decizii eficiente pentru o gestionare responsabilă a pădurilor și a zonelor protejate.
În cadrul proiectului, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca a realizat o serie cercetări privind posibilitățile de detectare timpurie (în verde) a atacurilor produse de gândacii de scoarță folosind tehnici de teledecție și G.I.S. care utilizează sisteme U.A.S. ( drone) echipate cu senzori multispectrali și adaptarea metodologiilor de lucru la specificul pădurilor României.
Interpretarea imaginilor obținute prin teledetecție ar putea fi utilizată pentru identificarea arboretelor care sunt afectate de focarele de gândaci de scoarță, pe baza reflectanței distincte a coronamentului arborilor aflați în declin fiziologic. O astfel de tehnică este deja utilizată pentru monitorizarea culturilor agricole și ar putea fi calibrată și pentru investigarea dăunătorilor biologici ai pădurilor. Instrumentul ar putea furniza rezultate eficiente și ar putea fi utilizat la nivel național/european.
Noutăti
Fii la curent cu ultimele articole despre păduri
Propunerile WWF-România pentru colaborarea cu noua conducere prezidențială și guvernamentală
România se confruntă cu provocări economice, sociale și de mediu profunde, care necesită o abordare strategică integrată și fermă. Pentru a garanta competitivitatea economică și coeziunea socială pe termen lung, natura trebuie tratată nu doar ca o resursă, ci ca un pilon esențial al prosperității, sănătății publice și securității naționale.
Luncile refăcute pot absorbi gaze cu efect de seră, arată o cercetare științifică
Foto: Tisa la Nagykoru. © dr. Szilvia Ádám / WWF Inundațiile periodice sporesc producția de biomasă, cresc cantitatea de carbon sechestrată și reduc nivelul general al emisiilor de gaze cu efect de seră Budapesta – 3 februarie 2025. Cu ocazia Zilei Mondiale a Zonelor Umede, organizația pentru conservarea naturii WWF
2.500 de hectare din Delta Dunării riscă să dispară, peste noapte
O zonă întinsă de ape, cu o biodiversitate remarcabilă, riscă să fie secată în urma unei hotărâri judecătorești, în ciuda dorinței ferme a localnicilor. Soluția pentru rezolvarea problemei stă în mâinile Guvernului. O expoziție de fotografie aduce în prim-plan frumusețea naturii din zona Carasuhat, pentru a arăta ce am putea
Lemnul transformat în sunet: Arta valorificării superioare la Hora Reghin
https://youtu.be/g9zFznUjQXc Într-o fabrică fondată în plin comunism, la marginea unui oraș transilvănean, oameni cu mâinile pline de rumeguș transformă, zi de zi, lemnul prețios al pădurilor României în sunet. La Hora Reghin se nasc anual zeci de mii de instrumente muzicale, cu un consum de lemn infim, dar cu o
Connecting Forests, People and Heritage: The Danube Wood(s) Route Strategy
RO In the heart of Europe, along the Danube River, forests tell stories. They are stories of biodiversity, of craftsmanship passed down from father to son, of wooden churches and homes scented with fir and time. These forests, home to rare species and communities deeply connected to wood, are now
Dunărea, lemnul și oamenii: planul comun pentru păduri vii și tradiții durabile
EN În inima Europei, de-a lungul fluviului Dunărea, pădurile spun povești. Sunt povești despre biodiversitate, despre meșteșuguri transmise din tată în fiu, despre biserici de lemn și case în care miroase a brad și a timp. Aceste păduri, care adăpostesc specii rare și comunități strâns legate de lemn, sunt acum