Pădurile și atacurile gândacilor de scoarță (ipide)
Gândacul de scoarță provoacă pierderi economice majore și are un impact negativ asupra biodiversității forestiere. În plus, focarele de gândaci de scoarță afectează structura și compoziția pădurii, ciclul nutrienților, procesele de eroziune, reducerea absorbției de carbon și cresc riscul de incendiu.
În acest context, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) a propus dezvoltarea unor tehnici de teledetecție pentru identificarea timpurie a arboretelor de molid afectate de gândacii de scoarță, contribuind astfel la luarea de decizii eficiente pentru o gestionare responsabilă a pădurilor și a zonelor protejate.
În cadrul proiectului, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca a realizat o serie cercetări privind posibilitățile de detectare timpurie (în verde) a atacurilor produse de gândacii de scoarță folosind tehnici de teledecție și G.I.S. care utilizează sisteme U.A.S. ( drone) echipate cu senzori multispectrali și adaptarea metodologiilor de lucru la specificul pădurilor României.
Interpretarea imaginilor obținute prin teledetecție ar putea fi utilizată pentru identificarea arboretelor care sunt afectate de focarele de gândaci de scoarță, pe baza reflectanței distincte a coronamentului arborilor aflați în declin fiziologic. O astfel de tehnică este deja utilizată pentru monitorizarea culturilor agricole și ar putea fi calibrată și pentru investigarea dăunătorilor biologici ai pădurilor. Instrumentul ar putea furniza rezultate eficiente și ar putea fi utilizat la nivel național/european.
Noutăti
Fii la curent cu ultimele articole despre păduri
Propunerile WWF-România pentru colaborarea cu noua conducere prezidențială și guvernamentală
România se confruntă cu provocări economice, sociale și de mediu profunde, care necesită o abordare strategică integrată și fermă. Pentru a garanta competitivitatea economică și coeziunea socială pe termen lung, natura trebuie tratată nu doar ca o resursă, ci ca un pilon esențial al prosperității, sănătății publice și securității naționale.
Luncile refăcute pot absorbi gaze cu efect de seră, arată o cercetare științifică
Foto: Tisa la Nagykoru. © dr. Szilvia Ádám / WWF Inundațiile periodice sporesc producția de biomasă, cresc cantitatea de carbon sechestrată și reduc nivelul general al emisiilor de gaze cu efect de seră Budapesta – 3 februarie 2025. Cu ocazia Zilei Mondiale a Zonelor Umede, organizația pentru conservarea naturii WWF
2.500 de hectare din Delta Dunării riscă să dispară, peste noapte
O zonă întinsă de ape, cu o biodiversitate remarcabilă, riscă să fie secată în urma unei hotărâri judecătorești, în ciuda dorinței ferme a localnicilor. Soluția pentru rezolvarea problemei stă în mâinile Guvernului. O expoziție de fotografie aduce în prim-plan frumusețea naturii din zona Carasuhat, pentru a arăta ce am putea
WWF-România propune măsuri concrete pentru o reformă reală și depolitizată a Romsilva
WWF-România a participat astăzi la dezbaterea publică privind proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Reprezentanții WWF au atras atenția asupra riscurilor de politizare mascată a procesului și au subliniat că reforma Romsilva nu poate reuși fără revizuirea „Scrisorii de așteptare” – documentul-cheie care
Au mai rămas trei luni – Apel pentru o desemnare riguroasă, participativă și echilibrată a zonelor de protecție strictă
Au mai rămas mai puțin de trei luni până la termenul-limită pentru depunerea raportului final privind „Identificarea zonelor potențiale de non-intervenție (protecție strictă) în habitate naturale terestre și marine, în vederea punerii în aplicare a Strategiei UE pentru Biodiversitate 2030”. Atragem atenția că, deși setul de propuneri aflat în consultare
Lemnul transformat în sunet: Arta valorificării superioare la Hora Reghin
https://youtu.be/g9zFznUjQXc Într-o fabrică fondată în plin comunism, la marginea unui oraș transilvănean, oameni cu mâinile pline de rumeguș transformă, zi de zi, lemnul prețios al pădurilor României în sunet. La Hora Reghin se nasc anual zeci de mii de instrumente muzicale, cu un consum de lemn infim, dar cu o