Pădurile și atacurile gândacilor de scoarță (ipide)
Gândacul de scoarță provoacă pierderi economice majore și are un impact negativ asupra biodiversității forestiere. În plus, focarele de gândaci de scoarță afectează structura și compoziția pădurii, ciclul nutrienților, procesele de eroziune, reducerea absorbției de carbon și cresc riscul de incendiu.
În acest context, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) a propus dezvoltarea unor tehnici de teledetecție pentru identificarea timpurie a arboretelor de molid afectate de gândacii de scoarță, contribuind astfel la luarea de decizii eficiente pentru o gestionare responsabilă a pădurilor și a zonelor protejate.
În cadrul proiectului, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca a realizat o serie cercetări privind posibilitățile de detectare timpurie (în verde) a atacurilor produse de gândacii de scoarță folosind tehnici de teledecție și G.I.S. care utilizează sisteme U.A.S. ( drone) echipate cu senzori multispectrali și adaptarea metodologiilor de lucru la specificul pădurilor României.
Interpretarea imaginilor obținute prin teledetecție ar putea fi utilizată pentru identificarea arboretelor care sunt afectate de focarele de gândaci de scoarță, pe baza reflectanței distincte a coronamentului arborilor aflați în declin fiziologic. O astfel de tehnică este deja utilizată pentru monitorizarea culturilor agricole și ar putea fi calibrată și pentru investigarea dăunătorilor biologici ai pădurilor. Instrumentul ar putea furniza rezultate eficiente și ar putea fi utilizat la nivel național/european.
Noutăti
Fii la curent cu ultimele articole despre păduri

Cum poate o comunitate rurală să-și îmbunătățească confortul, sănătatea și viitorul energetic?
Încălzirea locuinței rămâne o provocare majoră, mai ales pentru persoanele vârstnice și pentru gospodăriile cu venituri reduse. Costurile tot mai ridicate ale energiei, locuințele vechi și lipsa unor alternative moderne de încălzire creează un cumul de dificultăți care afectează direct calitatea vieții. Comuna Lăpuș, din județul Maramureș, este un exemplu

EUKI BioJust: tranziție energetică justă pentru gospodăriile vulnerabile din mediul rural
În multe comunități din Europa Centrală și de Est, încălzirea locuințelor rămâne o provocare majoră. Gospodăriile vulnerabile continuă să depindă de lemn de foc și alte forme de biomasă solidă, într-un context marcat de sărăcie energetică, locuințe slab izolate și acces limitat la soluții eficiente de încălzire. Această realitate generează

De la frig la căldură: Povestea celor 20 de gospodării din Lăpuș care învață ce înseamnă eficiența energetică
Cum am ales gospodăriile? Pe ulițele din Lăpuș, acolo unde fumul iernilor grele se ridică din hornuri negre, se scrie o poveste despre schimbare. Nu e o poveste despre tehnologii sofisticate, ci despre oameni. Despre acei locuitori pentru care căldura nu a fost niciodată o certitudine, ci o grijă constantă. În

Control real al lemnului: de la marcă la măsurare
Progresele realizate în combaterea tăierilor ilegale din România reprezintă un pas important, care trebuie însă consolidat prin implementarea obiectivelor Strategiei naționale pentru păduri 2030. Dacă dorim un mecanism sustenabil care să asigure un control real al recoltării masei lemnoase, este necesar să schimbăm fundamental locul și modul în care măsurăm

„Lemnul care merită mai mult” – de ce această resursă nevalorificată ne privește pe toți
Preluare din Revista Biz: România e binecuvântată cu păduri extraordinare, dar ceea ce tăiem din ele ajunge prea des în sobe sau în plăci ieftine, în loc să devină mobilă fină, instrumente muzicale sau obiecte cu suflet și durabilitate. Din cele aproximativ 18 milioane de metri cubi de lemn recoltați

Cum o comunitate din nordul României reușește să trăiască și să lucreze sustenabil în pădure de sute de ani
Pădurile seculare din România sunt unele dintre cele mai valoroase ecosisteme forestiere din Europa și un exemplu viu de gestionare durabilă, prin tradiție și cunoștințe locale. Un articol original publicat de Forest Stewardship Council (FSC) descrie cum o comunitate din Maramureș a reușit să protejeze aceste păduri remarcabile, integrându-și modul