Pădurile și atacurile gândacilor de scoarță (ipide)
Gândacul de scoarță provoacă pierderi economice majore și are un impact negativ asupra biodiversității forestiere. În plus, focarele de gândaci de scoarță afectează structura și compoziția pădurii, ciclul nutrienților, procesele de eroziune, reducerea absorbției de carbon și cresc riscul de incendiu.
În acest context, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) a propus dezvoltarea unor tehnici de teledetecție pentru identificarea timpurie a arboretelor de molid afectate de gândacii de scoarță, contribuind astfel la luarea de decizii eficiente pentru o gestionare responsabilă a pădurilor și a zonelor protejate.
În cadrul proiectului, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca a realizat o serie cercetări privind posibilitățile de detectare timpurie (în verde) a atacurilor produse de gândacii de scoarță folosind tehnici de teledecție și G.I.S. care utilizează sisteme U.A.S. ( drone) echipate cu senzori multispectrali și adaptarea metodologiilor de lucru la specificul pădurilor României.
Interpretarea imaginilor obținute prin teledetecție ar putea fi utilizată pentru identificarea arboretelor care sunt afectate de focarele de gândaci de scoarță, pe baza reflectanței distincte a coronamentului arborilor aflați în declin fiziologic. O astfel de tehnică este deja utilizată pentru monitorizarea culturilor agricole și ar putea fi calibrată și pentru investigarea dăunătorilor biologici ai pădurilor. Instrumentul ar putea furniza rezultate eficiente și ar putea fi utilizat la nivel național/european.
Noutăti
Fii la curent cu ultimele articole despre păduri
Scrisoare deschisă – Opriți secarea Deltei de la Mahmudia și Beștepe
Către:Guvernul RomânieiMinisterul Mediului, Apelor și Pădurilor În atenția:Domnului Prim-ministru, Marcel CiolacuDomnului Ministru, Mircea Fechet Spre știința:Consiliul Județean Tulcea, Domnului Președinte, Horia TeodorescuAdministrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, Domnului Guvernator Bogdan BuletePrimăria Mahmudia, Domnului Primar Ion Șerpescu Referitor la:Solicitare de a acționa pentru oprirea secării deltei de la Mahmudia și Beștepe Stimate
Declarația Comună privind zonele de accelerare a energiei regenerabile în România: o inițiativă WWF România și Energy Policy Group susținută de 16 organizații
WWF România (Fondul Mondial pentru Natură) și Energy Policy Group au lansat o declarație comună pentru dezvoltarea durabilă a energiei regenerabile, solare și eoliene onshore, în România. Documentul, parte a proiectului RENewLand, este susținut de 16 organizații importante, precum producători și dezvoltatori de parcuri solare și eoliene, distribuitori de energie
Rolul Energiei Regenerabile și al Zonelor de Accelerare în Tranziția Climatică a Europei
În contextul schimbărilor climatice și al nevoii urgente de a dezvolta orașe mai verzi și mai sănătoase, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) în colaborare cu Primăriile Municipiilor Bistrița și Brașov, anunță lansarea campaniei We Love Solutions, parte a proiectului LIFE ASAP (Accelerated Sub-national Climate Action and Participation).
Priorități strategice pentru gestionarea pădurilor în 2025
Anul 2024 a marcat progrese semnificative în lupta pentru protejarea și conservarea durabilă a pădurilor, stabilind un precedent important. Privim cu optimism către 2025, un an care promite să aducă reforme fundamentale în silvicultură, implementate într-un ritm mai alert și cu impact pe termen lung. Iată care sunt prioritățile strategice
The New Forestry Code Fails to Implement Clear Reforms for Forestry
RO The most important decisions are essentially postponed, to be eventually adopted through subsequent legislation by the future Government. Adopted yesterday by the Chamber of Deputies, Romania's New Forestry Code opens doors to potential improvements in forest management, but falls short of clearly implementing the strategic objectives outlined in the
Noul Cod Silvic ratează implementarea unor reforme clare pentru silvicultură
EN Deciziile cele mai importante sunt practic amânate, urmând a fi eventual adoptate prin legislația subsecventă de către viitorul Guvern. Noul Cod Silvic, adoptat ieri în Camera Deputaților, deschide o serie de oportunități pentru îmbunătățirea sistemului silvic românesc, însă nu reușește să transpună în mod clar direcțiile strategice asumate prin