Sondaj WWF:
Ce te împiedică și ce te motivează să te aprovizionezi de la producători mici/producători locali?
Spune-ți părerea!
Te invităm să răspunzi la acest sondaj prin care dorim să aflăm care sunt barierele și motivația consumatorilor în a-și procura hrana de la producători mici și producători locali.
Sondajul se derulează în perioada februarie-martie, în mediul online, exclusiv pe această pagină web. Acesta face parte din eforturile noastre de a sprijini micii producători și lanțurile scurte de aprovizionare din România prin generarea de noi dovezi, implicarea părților interesate la nivel local și național și mobilizarea consumatorilor pentru a evidenția și discuta posibile soluții pentru un sistem alimentar mai echitabil și mai prietenos cu natura, peisajele noastre și sănătatea oamenilor.
Răspunsurile din acest sondaj vor fi anonimizate, puse împreună și transformate într-o listă clară și coerentă de:
- i) probleme cu care se confruntă consumatorii în procurarea produselor locale,
- ii) elemente care îi motivează pe consumatori să își procure astfel de produse, din apropiere, de la producători autentici, și
- iii) posibile idei/schimbări pentru facilitarea accesului la produse locale.
În paralel, în această perioadă noi pregătim un studiu temeinic privind impedimentele de ordin legislativ și fiscal pentru accesul pe piață al produselor realizate în ferme mici, medii, ferme de familie, locale.
Informațiile din acest sondaj și acest studiu vor fi puse pe agenda publică, să le discutăm într-un cadru mai larg cu oamenii preocupați de aceste teme și cu autoritățile și instituțiile publice responsabile. Sperăm astfel să contribuim la ameliorarea lucrurilor pentru producătorii locali care produc alimente cu grijă pentru natură și pentru oameni.
Dacă vrei să susții și tu această cauză și, deci să te bucuri de hrană bună acum și în viitor, răspunde la acest sondaj.
Așadar, ce te împiedică și ce te mână să cumperi roșiile alea bune, cu gust?
Context
România se confruntă cu un declin rapid al agriculturii la scară mică și a agriculturii familiale. Țara noastră înregistrează cea mai mare rată de abandon al fermelor din UE. Din cele 5,3 milioane de ferme pierdute în 2022, majoritatea erau ferme sub 5 hectare, iar România a pierdut 1,4 milioane, echivalentul unei scăderi de 32%. În același timp, numărul fermelor care depășesc 100 de hectare a crescut, în timp ce suprafața agricolă utilizată totală a rămas în mare parte neschimbată. Două fenomene opuse care se petrec concomitent: abandon și intensificare.
Abandonul fermelor duce la degradarea și pierderea pajiștilor bogate în plante și carbon, la sărăcirea comunităților rurale și a ofertei de hrană, în timp ce intensificarea (industrializarea) practicilor agricole simplifică peisajele, amenință specii esențiale precum polenizatorii și crește emisiile de gaze cu efect de seră prin mecanizare, utilizarea îngrășămintelor și a pesticidelor și monoculturi pe suprafețe mari.
Aceste fenomene (abandonul și intensificarea) sunt cauzate în mare parte de erodarea viabilității economice în agricultura la scară mică și în agricultură familială la care contribuie mai mulți factori interconectați, precum:
- presiunile ridicate din piață (ex. prețuri care nu acoperă nici costurile de producție),
- restructurarea pieței alimentare, cu un dezechilibru de putere tot mai mare dintre producători, pe de-o parte și procesatori și retaileri, pe de altă parte,
- reglementările rigide și neadaptate privind siguranța alimentară,
- dar și infrastructurile insuficiente de colectare, depozitare și procesare și reprezentarea inadecvată a acestui segment de producători în procesele decizionale și de elaborare a politicilor publice.
În ultimii 10-20 de ani, canalele de desfacere tradiționale pentru produsele locale și produsele din ferme mici, cum ar fi piețele agroalimentare și magazinele alimentare independente, au scăzut semnificativ, în timp ce lanțurile mari de retail au ajuns să domine piețele urbane și se extind în orașele mai mici. Această schimbare masivă în structura pieței a mărit distanțele de transport al alimentelor, contribuind la 19% din emisiile din sectorul agroalimentar, a depersonalizat hrana și a rupt legătura dintre producători și consumatori, și a generat o luptă a prețurilor mici, descurajând practicile durabile și „curate” de producție și un trai echitabil în rândul micilor producători.
Un sondaj recent WWF, realizat în trei regiuni agricole cu înaltă valoare naturală din România (Maramureș, Banat și Transilvania) în rândul micilor fermieri, a evidențiat vulnerabilitățile legate de climă și barierele sistemice cu care se confruntă aceștia. Răspunsurile colectate au arătat că micii fermieri/producători se confruntă constant cu accesul deficitar la piață, iar această provocare majoră se suprapune peste alte dificultăți: impactul tot mai mare al schimbărilor climatice, insuficiența sau chiar lipsa serviciilor publice de informare și consiliere, resurse financiare restrânse și finanțarea inechitabilă în domeniul agriculturii.
Lipsa viabilității economice, incertitudinile, vârsta și lipsa accesului la piață au fost motivele pentru care unii dintre cei intervievați au spus că sunt sceptici cu privire la perspectivele practicării agriculturii în următorii 5-10 ani.
Sondaj realizat cu sprijinul:
European Climate Foundation