Microcentrale Jiu
Biodiversitatea și microhidrocentralele
Microhidrocentralele afectează semnificativ ecosistemele râurilor şi produc distrugeri ireversibile. Un curs de apă îndiguit, barat sau captat işi pierde foarte multe dintre caracteristicile inițiale şi nu mai poate fi niciodata comparat cu un râu natural care deţine habitate sănătoase şi ecosisteme funcționale. Microhidrocentralele fragmentează habitatele din lungul râurilor și împiedică refacerea populațiilor de specii acvatice pe zonele din aval de captări sau izolează indivizii unor specii care se găsesc doar în râurile de munte.
2013
WWF a lansat campania pentru salvarea râurilor de munte și a făcut un inventar al proiectelor hidroenergetice care afectează râurile României și împreună cu alți activiști am depus o plângere la Comisia Europeană care (alături de alte plângeri) a condus la deschiderea procedurii de infringement în 2015.
2014
WWF și Departamentul Ape, Păduri și Piscicultură au încheiat în luna ianuarie 2014 un protocol conform în baza căruia s-a luat decizia suspendării eliberării de noi avize pentru microhidrocentrale în ariile naturale protejate. Din nefericire, implementarea acestui Protocol a fost întreruptă din motive ce nu ne-au fost aduse la cunoștință până la această dată.
2014-2016
WWF împreună cu Federația Coaliția Natura 2000 au contribuit cu propuneri concrete privind modificările legislative necesare pentru o corectă implementare a directivelor europene și o protecție a ecosistemelor afectate de hidrocentrale
2016
Cazul Jiului a revenit pe agenda publică după ce peste 30.000 de iubitori de natură au semnat petiția publică inițiată de Călin Dejeu pentru a opri lucrările de pe Jiu, dar și după ce WWF a solicitat public intervenția urgentă a Ministerului Mediului și Gărzii de Mediu în acest caz. Mai multe ONG-uri, împreună cu activiști de mediu au documentat cu analize și studii acest caz în cadrul unui grup de lucru juridic înființat la inițiativa WWF, iar asociațiile Bankwatch România și Neuer Weg au adus cazul spre soluționare în fața instanțelor de judecată – un exemplu de colaborare în cadrul societății civile care arată că împreună putem realiza lucruri aparent imposibile.
2017
Curtea de Apel București a anulat pe 19 decembrie 2017 Autorizațiile de Construire ale hidrocentralei care ar fi distrus Jiul Continuarea lucrărilor a devenit astfel ilegală. Acest precedent juridic în care beneficiarului Hidroelectrica i s-au anulat în justiție Autorizațiile de Construire emise în 2012 și respectiv 2016, din cauză ca acestea nu respectă legislația europeană de mediu valabilă la momentul actual, trebuie să reprezinte un semnal de alarmă pentru autoritățile implicate în noua procedură de re-autorizare a acestui proiect.
2019-2020
Agenția Națională pentru Protecția Mediului a emis în data de 22 ianuarie o decizie care reprezintă reluarea procedurii pentru emiterea unui nou acord de mediu pentru finalizarea amenajării hidroenergetice a Hidroelectrica, ce ar reduce debitul actual al râului cu până la 85%. Această decizie face abstracție de construcțiile nelegale realizate până în prezent și de decizia definitivă și irevocabilă din decembrie 2017 a Curții de Apel București și jurisprudența Curții de Justiție a UE.
Pentru că înțelegem gravitatea acestei decizii continuăm lupta pentru protejarea acestui râu istoric alături de alți activiști de mediu. Astfel în data de 31 ianuarie am trimis către Ministerul Mediului – România și către Agentia Nationala pentru Protectia Mediului o scrisoare prin care solicităm revocarea deciziei mai sus menționate.
Noutăti
Fii la curent cu ultimele articole despre microhidrocentrale

Luncile refăcute pot absorbi gaze cu efect de seră, arată o cercetare științifică
Foto: Tisa la Nagykoru. © dr. Szilvia Ádám / WWF Inundațiile periodice sporesc producția de biomasă, cresc cantitatea de carbon sechestrată și reduc nivelul general al emisiilor de gaze cu efect de seră Budapesta – 3 februarie 2025. Cu ocazia Zilei Mondiale a Zonelor Umede, organizația pentru conservarea naturii WWF

2.500 de hectare din Delta Dunării riscă să dispară, peste noapte
O zonă întinsă de ape, cu o biodiversitate remarcabilă, riscă să fie secată în urma unei hotărâri judecătorești, în ciuda dorinței ferme a localnicilor. Soluția pentru rezolvarea problemei stă în mâinile Guvernului. O expoziție de fotografie aduce în prim-plan frumusețea naturii din zona Carasuhat, pentru a arăta ce am putea

Scrisoare deschisă – Opriți secarea Deltei de la Mahmudia și Beștepe
Către:Guvernul RomânieiMinisterul Mediului, Apelor și Pădurilor În atenția:Domnului Prim-ministru, Marcel CiolacuDomnului Ministru, Mircea Fechet Spre știința:Consiliul Județean Tulcea, Domnului Președinte, Horia TeodorescuAdministrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, Domnului Guvernator Bogdan BuletePrimăria Mahmudia, Domnului Primar Ion Șerpescu Referitor la:Solicitare de a acționa pentru oprirea secării deltei de la Mahmudia și Beștepe Stimate