

ACHIZIȚII PUBLICE VERZI
pentru integrarea produselor locale și calitative
în alimentația publică din România


Un instrument-cheie în dezvoltarea durabilă a societății


Achizițiile publice verzi de alimente reprezintă ceea ce cumpără instituțiile publice pentru a oferi cetățenilor prin intermediul grădinițelor, școlilor, spitalelor, cantinelor, cu mențiunea că nu sunt alimente alese pe criteriul „cel mai mic preț”, ci pe raportul calitate – preț, în baza unor criterii ce țin de impactul producției și transportului/distribuției acestora asupra mediului și oamenilor – criterii „verzi” sau ecologice.
Comisia Europeană definește achizițiile publice verzi, fie că vorbim de alimente sau de alte categorii de bunuri/servicii, ca: „un proces prin care autoritățile publice caută să achiziționeze bunuri, servicii și lucrări cu un impact de mediu redus de-a lungul întregului ciclu de viață al acestora față de alte bunuri, servicii și lucrări cu aceeași funcție principală.”
Conform Comisiei Europene, volumul de cheltuieli suportate de autoritățile guvernamentale din UE pentru bunuri, servicii și lucrări publice ajunge la circa 14% din GDP-ul UE, adică o valoare de 1.8 trilioane Euro anual. Cu alte cuvinte, „autoritățile publice din Europa sunt consumatori majori. Utilizându-se de această forță de cumpărare în favoarea bunurilor, serviciilor și lucrărilor prietenoase cu mediul, pot contribui semnificativ la un model de consum și producție durabil. […] Deși achizițiile publice verzi reprezintă un instrument voluntar, ar putea avea un rol-cheie în eforturile UE de a avea o economie mai eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor. Ar putea ajuta la stimularea unei mase critice de cereri pentru bunuri și servicii mai durabile care altfel ar fi mai dificil de pus pe piață. Așadar, achizițiile publice verzi reprezintă un stimulent puternic pentru eco-inovație”.
Organizația Națiunilor Unite (ONU) subliniază rolul deosebit de important pe care îl au autoritățile în protejarea mediului și în încurajarea inovației atunci când cumpără bunuri, produse și servicii, utilizând cerințe ecologice sau criterii „verzi” de evaluare a ofertelor primite în cadrul licitațiilor publice. Printre Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) pentru 2030 definite de ONU la nivel global și care sunt în implementare și în România, prin Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, se află și ODD 12 – „Consum și producție responsabile” cu ținta 7 – „Promovarea practicilor durabile de achiziții publice, în conformitate cu politicile și prioritățile naționale” și indicatorul de realizare – „Numărul de țări care implementează politici și planuri de acțiune pentru achiziții publice verzi”.

Criteriile verzi propuse de Comisia Europeană pentru a fi luate în considerare de către instituții la demararea de licitații și la atribuirea contractelor în sectorul alimentar, servicii de catering și automate cu alimente sunt, de pildă:
produsele ecologice (certificate)
prevenirea/gestionarea risipei alimentare
ouă cu codul 1 (în sistem extensiv) sau 2 (la sol)
mai multe plante și mai puține alimente de origine animală în meniu (cu același aport nutrițional recomandat pentru grupul-țintă)
prevenirea risipei de/poluării cu ambalaje (ex. mai puține ambalaje în general sau de plastic, în special, folosirea de ambalaje din materiale biodegradabile/compostabile sau returnabile/reutilizabile)
minimizarea/eficientizarea consumului de energie (sau utilizarea energiei din surse regenerabile) sau combustibil
Mai multe informații despre aceste criterii europene (voluntare) aici.
Exemple de efecte negative ale metodelor convenționale de producere și distribuire a alimentelor ce pot fi reduse prin achizițiile verzi:

Emisiile de gaze cu efect de seră: emisiile rezultate din transportul alimentelor reprezintă 19% din emisiile totale asociate cu acest sector1 (emisiile totale ale sectorului alimentar reprezintă la rândul lor o treime din emisiile totale de gaze cu efect de seră la nivel global) → acestea pot fi reduse dacă instituțiile aleg produse locale, cu distanța cea mai mică între locul de producție și cel de consum (în ceea ce privește alimentele pentru consum în stare proaspătă)
Poluarea cu deșeuri din plastic: dacă ne gândim de pildă cum sunt ambalate merele în Programul pentru școli al României („Cornul și laptele”) – în punguțe individuale din plastic, ne dăm seama că acest lucru generează o poluare cu sute de milioane de punguțe de plastic/an școlar doar din distribuția fructelor2 → poluarea cu plastic poate fi redusă dacă instituțiile solicită prin contract livrarea la vrac, de exemplu în lădițe sau livrarea în ambalaje din fibre naturale, biodegradabile
Contaminarea mediului și pierderea biodiversității (de exemplu a insectelor polenizatoare cum sunt albinele) prin utilizarea de pesticide chimice în agricultură → această problemă poate fi redusă/evitată dacă instituțiile solicită prin contract ca produsele ce vor fi livrate să fie certificate ecologic.
(2) 137.392.632 de punguțe de plastic în anul școlar 2024-2025: 1.908.231 de beneficiari (preșcolari și elevi din ciclul primar și gimnazial) cu câte 72 de porții de fructe/legume, conform Fișei financiare pentru anul școlar 2024-2025 din cadrul HOTĂRÂRII privind stabilirea bugetului pentru implementarea Programului pentru şcoli al României în perioada 2023-2029
Astfel, achizițiile verzi, prin comparație cu achizițiile clasice bazate exclusiv pe preț, sunt un instrument cu potențial uriaș în susținerea producției de alimente prietenoase cu mediul și cu sănătatea oamenilor, în reconectarea consumatorilor cu producătorii și în dezvoltarea durabilă a orașelor și satelor noastre.
În ciuda avantajelor acestui tip de achiziții, conceptul este insuficient înțeles sau utilizat de către funcționarii publici cu atribuții în realizarea achizițiilor; nici producătorii agricoli/alimentari nu cunosc această oportunitate de desfacere a produselor lor, ceea ce poate duce la blocaje în procesul de achiziție desfășurat de autorități ce folosesc criterii privind originea și calitatea alimentelor.
Ce ne propunem

Misiunea noastră este să declanșăm și să consolidăm schimbări sistemice în modul în care se achiziționează în România alimente pentru programele și spațiile de alimentație publică. Vrem ca acestea să fie aprovizionate cu prioritate de la producători locali și din ferme care folosesc practici de producție „curate”. Vrem să construim astfel un canal viabil și stabil de desfacere a alimentelor realizate în ferme locale și responsabile și să creștem accesul cetățenilor la produse de calitate.
Ce ne propunem

Misiunea noastră este să declanșăm și să consolidăm schimbări sistemice în modul în care se achiziționează în România alimente pentru programele și spațiile de alimentație publică. Vrem ca acestea să fie aprovizionate cu prioritate de la producători locali și din ferme care folosesc practici de producție „curate”. Vrem să construim astfel un canal viabil și stabil de desfacere a alimentelor realizate în ferme locale și responsabile și să creștem accesul cetățenilor la produse de calitate.
Ce am făcut deja

Am început în anul 2021, cu sprijin financiar prin programul Bursele de Inovare Cluj (realizat de Centrul Cultural Clujean, în cadrul proiectului Cluj Future of Work, finanțat de Fondul European de Dezvoltare Regională prin Urban Innovative Actions) pentru un proiect-pilot la nivelul orașului Brașov. Împreună cu Primăria Municipiului Brașov am făcut primul pas în această direcție – o premieră națională: alimentele din Programul „Cornul și laptele” au fost alese pentru prima dată în funcție de raportul calitate – preț (nu exclusiv pe baza prețului), conform următoarelor criterii:
cel puțin 10%
dintre produse să fie certificate ecologic

minim 10%
să vină prin lanțuri scurte de distribuție adică direct de la producător sau prin maxim un intermediar

cel puțin 30%
să vină de la producători, fermieri, cooperative și asociații locale

Peste 22.200 de copii au primit astfel alimente mai bune – bune pentru ei, bune pentru natură, bune pentru comunitate.
În acest proces am crescut conștientizarea importanței rolului transformator pe care îl au achizițiile publice verzi – în Brașov și în țară, precum și capacitatea de implementare a achizițiilor verzi de către personalul responsabil din Primăria orașului Brașov.
Ulterior, în 2023, și tot pentru prima dată la nivel de țară, Primăria Brașov a mers un pas mai departe și a introdus și măsuri educative pentru o alimentație sănătoasă sau cel puțin mai conștientă: copiii din școlile și grădinițele de stat și cele particulare acreditate au fost invitați să viziteze fermele de unde proveneau produsele pe care le primeau la școală în cadrul programului „Cornul și laptele”.
În anul 2024, proiectul nostru de la Brașov a intrat într-o etapă nouă odată cu câștigarea unui grant prin #RaiffeisenComunități, acceleratorul de ONG-uri în sustenabilitate, o inițiativă Raiffeisen Bank România, cu sprijinul Asociația pentru Relații Comunitare. Lucrăm de-acum nu doar la nivelul cererii (autoritățile publice) de produse locale și calitative, care trebuie susținută în continuare, dar stimulăm și oferta, ajutând producătorii locali să fie pregătiți să participe la licitații publice și să-și livreze produsele în comunitățile lor. Construim punți între instituțiile publice, producătorii locali și comunitate (consumatori).
Continuăm să lucrăm pe Programul „Cornul și laptele”, dar ne îndreptăm ușor-ușor atenția și spre alte programe și instituții – ex. Programul „Masă sănătoasă”, spitale, cantine. De asemenea, încercăm să generăm impact în toată zona Colinelor Transilvaniei (județele Sibiu, Mureș, Brașov), nu doar în orașul Brașov. Vizăm astfel replicarea experiențelor pozitive și mărirea impactului acestei inițiative pe o arie geografică mai extinsă.
Inițiativa a dat deja roade la nivel național chiar, dacă ne referim la Programul „Cornul și laptele”: în urma experiențelor din orașul Brașov, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) au introdus în luna septembrie 2024 criterii de calitate în reglementările naționale privitoare la acest program. Sunt punctate suplimentar ofertele ce conțin produse certificate pe „schemele de calitate ale produselor agroalimentare”, adică: produs ecologic, produs înregistrat pe scheme de calitate ale UE (IGP, STG, DOP), produs tradițional, produs atestat conform schemei „rețete consacrate”, produsul montan. De asemenea, este punctat suplimentar aspectul privind lanțul de aprovizionare, care a fost introdus din anul 2022 și prin care sunt avantajate ofertele ce vin direct de la producători. Astfel este facilitată achiziția de alimente de calitate destinate consumului copiilor din grădinițe și școli (clasele I-VIII) publice și private acreditate din toată România. Un pas fundamental în direcția bună.
Este nevoie și de alte îmbunătățiri în Programul „Cornul și laptele”, precum diversificarea produselor (în funcție de specificul regiunii și/sau de sezon) pe care le primesc copiii și tranziția la variante de ambalare mai eficiente și prietenoase cu mediul, motiv pentru care vom rămâne în continuare activi pe acest subiect.

Parteneri


Colaborăm cu drag cu următorii parteneri:
Agenția Națională pentru Achiziții Publice
Cooperativa Bio
Carpathia Brașov
Agenția Metropolitană Brașov
…și orice alte instituții publice, producători organizați în forme asociative, ONG-uri care doresc să se implice și să contribuie alături de noi la această schimbare – ușa noastră este deschisă!
Momente-cheie în implementarea achizițiilor publice verzi în
Europa și România

2021
2022
2023
2024
2024
2025
2025
Peste 22.200 de copii din Brașov primesc pentru prima dată produse locale și ecologice la școală
În contextul unei colaborări locale dintre WWF-România și Primăria Municipiului Brașov, copiii din școlile și grădinițele de stat și cele particulare acreditate din orașul Brașov - peste 22.200 de copii - au primit pentru prima dată produse provenite de la producători locali și ecologici, în cadrul programului „Cornul și laptele”. Este primul an când produsele din programul „Cornul și laptele” nu au mai fost alese în funcție de prețul cel mai mic, ci în funcție de raportul calitate-preț. Caietul de sarcini a stabilit ca cel puțin 10% dintre produse să fie certificate ecologic, cel puțin 30% să vină de la producători, fermieri, cooperative și asociații locale, iar minim 10% să vină prin lanțuri scurte de distribuție adică direct de la producător sau prin maxim un intermediar. Este prima dată când producătorii locali au accesat programul - Cooperativa Bio Carpathia din județul Brașov a livrat produsele lactate.
Pentru prima dată, copiii din școlile și grădinițele din Brașov sunt invitați să viziteze fermele de unde primesc fructele și lactatele
Pentru prima dată, copiii din școlile și grădinițele de stat și cele particulare acreditate din orașul Brașov sunt invitați să viziteze fermele de unde provin produsele alimentare pe care le primesc la școală în cadrul programului „Cornul și laptele”. Este primul an când programul „Cornul și laptele” este îmbunătățit cu o componentă educațională pentru alimentație sănătoasă, după ce în toamna anului 2021 a acordat prioritate alimentelor ecologice și locale. Această a doua schimbare majoră de abordare pe care o implementează Primăria Municipiului Brașov vine în contextul colaborării dintre WWF-România și Primărie.
Vizitele au fost găzduite de două ferme de vaci și oi și două ferme de fructe și legume certificate ecologic din cadrul Cooperativei Agricole Bio Carpathia, din județul Brașov, care au pregătit și livrat produsele lactate și fructele în școlile brașovene.
Strategia națională în domeniul achizițiilor publice 2023-2027
Guvernul României aprobă Strategia națională în domeniul achizițiilor publice 2023-2027. Aceasta include: i. obiective specifice pentru utilizarea achizițiilor publice ca instrument strategic; ii. indicatori de impact privind: realizarea de achiziții verzi (documentația de atribuire include aspecte „verzi” în cadrul criteriilor de calificare și de selecție) și de achiziții sociale (documentația de atribuire include aspecte sociale în cadrul criteriilor de calificare și de selecție).
Criterii ecologice pentru alimente, la nivel național, dar voluntare
În august, ANAP (Agenția Națională pentru Achiziții Publice) publică un Ordin (1.946/9 august 2024) prin care aprobă criteriile ecologice aplicabile categoriilor de produse care au impact asupra mediului durata întregului ciclu de viață. Ordinul cuprinde anexe separate referitoare la toate aceste categorii de bunuri pe care le achiziționează autoritățile publice: computere, monitoare, tablete, smartphone-uri; hârtie de copiat şi hârtie grafică; echipamente de procesare a imaginii, consumabile pentru echipamente de procesare a imaginii; mobilier; produse de curăţenie interioară; produse textile; echipamente electrice şi electronice utilizate în sectorul asistenţei medicale; produse pentru amenajarea spaţiilor publice verzi; centrale termice cu apă; sisteme de iluminat rutier şi semnalizare rutieră; autovehicule pentru transport rutier; și alimente (Anexa 12). Anexa privind alimentele stabilește că prețul are o pondere de 40%, iar calitatea - o pondere de 60% în declararea ofertei câștigătoare și cuprinde următoarele criterii verzi pentru evaluarea ofertelor depuse de furnizori: lanțul de aprovizionare, scheme de calitate ale produselor agroalimentare, ambalajele refolosibile, distanța de la locul de producție la locul de consum (pentru produsele proaspete), utilizarea vehiculelor cu emisii reduse.
„Cornul și laptele”, cu alimente de calitate la nivel național
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) publică un Ordin comun (349/2.662/2024) în luna septembrie prin care introduc criterii noi de evaluare a ofertelor alimentare pentru Programul pentru Școli („Cornul și laptele”), facilitând achiziția de alimente de calitate destinate copiilor din grădinițe și școli (clasele I-VIII) publice și private acreditate. Criteriile se referă la „schemele de calitate ale produselor agroalimentare”, adică: produs ecologic, produs înregistrat pe scheme de calitate ale UE (IGP, STG, DOP), produs tradițional, produs atestat conform schemei „rețete consacrate”, produsul montan. Operatorii economici care demonstrează că pot furniza astfel de produse în anul școlar 2024-2025 sunt avantajați în procedura de atribuire a contractului. În plus, este evaluat și aspectul privind lanțul de aprovizionare, care a fost introdus începând din anul 2022. Astfel, sunt avantajate ofertele care vin direct de la producători; ofertele cu până la 2 intermediari obțin un punctaj mai mic, iar ofertele în care sunt implicați mai mult de 2 intermediari nu capătă punctaj (dar sunt în continuare eligibile).
Cele două criterii de calitate descrise mai sus au împreună o pondere de 60% în determinarea ofertei celei mai avantajoase, pe când prețul are o pondere de 40% și asta deoarece începând din anul 2022 este folosit raportul calitate-preț în evaluarea și alegerea ofertei câștigătoare, spre deosebire de situația de dinainte de anul 2022, când prețul era preferat în atribuirea contractelor de furnizare a alimentelor pentru copii în cadrul programului „Cornul și laptele”.
Viziunea pentru hrană la nivel european: restabilirea legăturii dintre consumatori și zonele rurale
În februarie 2025, Comisia Europeană a publicat „Viziunea pentru agricultură și sectorul alimentar. Împreună pentru construirea unui sector agricol și alimentar al UE atractiv pentru generațiile viitoare”. Este un document de intenție pentru actualul mandat în ceea ce privește asigurarea competitivității și sustenabilității sectorului agro-alimentar european pe termen lung. Viziunea stabilește 4 direcții lucru, printre care: „Valorificarea alimentelor și promovarea unor condiții de viață și de muncă echitabile în zone rurale dinamice”. În cadrul acestei priorități, Comisia și-a asumat câteva obiective-cheie pentru restabilirea legăturii dintre consumatori și zonele rurale, anume: consolidarea rolului achizițiilor publice, dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare cu alimente și revizuirea programului UE pentru școli (cel care finanțează parțial Programul pentru școli al României - „Cornul și laptele”), „pentru a-i consolida dimensiunea educațională, adaptată la nevoile și tradițiile locale și regionale”.
Programul național de achiziții ecologice 2025-2030: 50% din achizițiile de alimente trebuie să fie bazate pe criterii verzi
În aprilie, Guvernul României, prin Ministerul Mediului, a aprobat Programul național de achiziții ecologice 2025-2030 (PNAE) care se bazează pe obiectivele Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă 2030, Strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice 2023-2027 și ale Strategiei naționale privind economia circulară. În mod special, PNAE implementează Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 12 - Producție și consum durabile, ținta 12.7 - Promovarea practicilor de achiziții publice durabile, în conformitate cu politicile și prioritățile naționale.
PNAE stabilește ținte anuale obligatorii pentru diferite categorii de produse, servicii și lucrări pe care le achiziționează autoritățile publice și pentru care au fost elaborate criterii ecologice (la nivel european și național), printre care și alimentele și serviciile de catering. Toate instituțiile publice care achiziționează alimente pentru cetățeni vor trebui să contribuie la aceste două ținte obligatorii:
- Până în 2028-2030, 50% din alimentele achiziționate trebuie să fie achiziționate pe criterii de calitate (30% în 2026, 40% în 2027).
- Până în 2028-2030, 40% din serviciile de catering contractate trebuie să fie contractate pe criterii de calitate (20% în 2026, 30% în 2027).

Resurse


Pentru funcționarii publici
Rezumatul vizual al cursului pe care îl oferim responsabililor de achiziții din instituțiile publice, pentru integrarea în diversele licitații de alimente/preparate alimentare a criteriilor de calitate/proveniență a alimentelor. Pentru instituțiile interesate să participe la acest curs, care are o durată de jumătate de zi, vă rugăm să ne contactați la datele de contact din partea de jos a paginii.
N.B. Legat de Ghidul de Achiziții Publice Verzi aprobat în octombrie 2018, ce apare menționat în acest video – acesta a fost înlocuit în anul 2024 prin Ordinul 1.946 din 9 august 2024 pentru aprobarea criteriilor ecologice aplicabile categoriilor de produse care au impact asupra mediului pe durata întregului ciclu de viaţă, inclusiv categoria alimentelor (vezi Anexa 12 a Ordinului). Iar în aprilie 2025, Ministerul Mediului a aprobat Programul național de achiziții ecologice 2025-2030 (PNAE), cu ținte obligatorii de achiziții verzi pentru toate aceste categorii de produse, dar și de servicii, inclusiv alimente și servicii de catering. Mai multe detalii despre PNAE în secțiunea despre momentele-cheie în implementarea achizițiilor publice verzi
Pentru producătorii locali
Rezumatul vizual al cursului pe care îl oferim producătorilor alimentari, pentru participarea la licitații publice de alimente/preparate alimentare ce conțin criterii de calitate/proveniență a alimentelor. Pentru producătorii (asociații, cooperative, grupuri de producători, rețele informale de producători) interesați să participe la acest curs, care are o durată de jumătate de zi, vă rugăm să ne contactați la datele de contact din partea de jos a paginii.
Pentru profesorii din ciclul primar și gimnazial
Un material video ce poate fi folosit la clasă pentru discuții de conștientizare cu elevii, privind consumul de fructe – în acest caz al merelor, ce sunt oferite în cadrul programului „Cornul și laptele”

Exemple de bune practici în achiziția de alimente

Franța - Jocurile Olimpice 2024
După cum știm cu toții, Franța și-a construit o reputație la scară mondială în jurul culturii gastronomice. Nu e de mirare că din postura de organizatori ai Jocurilor Olimpice 2024 au ales să creeze impresie cu mâncarea oferită spectatorilor, sportivilor, voluntarilor, presei. A fost cea mai mare operațiune de catering din lume, cu 13 milioane de mese servite participanților, echivalentul în mâncare a 10 turnee mondiale de fotbal. Luând în considerare această expunere și impactul pe care un asemenea volum de alimente îl creează, organizatorii au cooptat din timp 120 de organizații și 200 de sportivi care împreună au reprezentat întregul lanț alimentar și împreună au elaborat „Viziunea pentru Hrană” la Jocurile Olimpice 2024.
Între prioritățile formulate de ei au fost următoarele: „să folosească Jocurile pentru a pune în evidență varietatea și calitatea produselor franțuzești și savoir-faire-ul [din bucătăria franțuzească]” și „să susțină și să sărbătorească toate sectoarele agriculturii franceze prin maximizarea aprovizionării cu produse locale și calitative”. Pornind de aici, ei au stabilit următoarele ținte:
- amprentă de carbon limitată la 1kg/masă,
- 60% din toate mesele servite spectatorilor sunt vegetariene, iar carnea este de calitate superioară, cu includerea unor părți puțin utilizate în mod curent,
- 100% din alimentele risipite sunt recuperate,
- toate fructele, legumele, cerealele, carnea și lactatele sunt procurate din Franța,
- 80% din produse sunt certificate pentru performanța în sustenabilitate, din care 30% provin din ferme ecologice,
- plasticul de unică folosință este redus cu 50% față de Jocurile precedente.
Cu o astfel de gândire, organizatorii au lăsat o amprentă și un reper pentru întreaga lume sportivă – și nu numai.
Sursă informații & mai multe detalii aici: https://www.olympics.com/en/news/food-vision
Germania - Rețeaua orașelor ecologice
Încă din 2016 autoritățile au avut inițiativa de a înființa o rețea a orașelor ecologice („Biostädte”), cu scopul de a susține producția, procesarea și consumul de produse locale organice prin măsuri publice; erau vizați mai ales copiii din grădinițe și școli. Între primele nouă orașe care au intrat în această rețea au fost München, Nuremberg, Augsburg, Heidelberg, Freiburg. În „spate”, Germania avea deja un plan național pentru promovarea unei alimentații sănătoase și a activității fizice la toate grupele de vârstă, dar și un standard național privind calitatea meselor servite în școli.
Berlin a început cu o proporție obligatorie de produse organice destinate copiilor de 15%, însă a ajuns să aibă o medie de 40% produse organice în școli; în mod asemănător, Heidelberg a pornit cu o țintă de 10% ingrediente organice pentru serviciile de catering din licee.
În Marburg, oraș universitar, grădinițele au folosit doar produse organice și locale încă din 2005, cu titlu obligatoriu, iar municipalitatea acoperea costul suplimentar față de produsele convenționale.
Iar München, oraș care își face rapoarte de evaluare a sustenabilității și are printre indicatori sănătatea copiilor și agricultura ecologică, a pornit din 2016 cu trei inițiative pentru achiziția de alimente ecologice: „Organic pentru copii” vizând grădinițele și școlile, „Organic în restaurante”, „Organic în administrația orașului”. Prima inițiativă a stabilit ca 50% din valoarea tuturor alimentelor achiziționate să fie organice, cu 50% alimente organice în fiecare categorie de produs (90% în privința cărnii); inițiativa privind restaurantele oferea servicii de consiliere, training și opțiuni pentru aprovizionare astfel încât meniurile să cuprindă ingrediente organice; iar a treia inițiativă prevedea 50% alimente organice la evenimentele organizate de municipalitate și 10% ingrediente organice în preparatele servite în unitățile administrate de municipalitate și în toate celelalte instituții publice din oraș.
Sursă informații și mai multe detalii: studiul „Organic produce in municipal foodservice operations and other public bodies in Germany”, realizat de către Universitatea de Științe Aplicate din Münster: https://ifsa.boku.ac.at/cms/fileadmin/IFSA2016/IFSA2016_WS59_Strassner.pdf
UK - £1 investit în hrană de calitate = £6 în bunăstare pentru oameni, pornind din școli
În East Ayrshire, Scoția, hrana bună a devenit norma în alimentația publică: această regiune a câștigat încă din 2008 o certificare națională prestigioasă numită „Food for Life Served Here” pentru calitatea alimentelor servite zilnic în 43 de școli primare.
Administrația a renunțat la abordarea bazată pe preț (prețul cel mai mic) și a adoptat o abordare care „calculează” beneficiile sociale, economice (a se citi economia locală) și de mediu ale unei hrane de calitate. Astfel au construit meniuri în jurul unor criterii precum produsele ecologice, amprenta de carbon a alimentelor și câștigurile sociale. Pentru fiecare £1 investit în hrană de calitate, au câștigat £6 în bunăstare pentru oameni. Au lucrat cu micii fermieri locali, au redus cantitatea de carne din meniuri și au mărit cantitatea de legume și calitatea ingredientelor de carne păstrate; de asemenea, au modificat procedurile de licitație/achiziție publică astfel încât să fie accesibile și echitabile pentru producătorii și business-urile alimentare locale. În 10 ani deja 50% din volumul de alimente provenea de la nivel local. Iar recent, în toate școlile din această regiune au fost introduse tonomate cu lapte de la o fermă locală, organică, pentru ca elevii să își poată reumple sticlele proprii, reducând astfel semnificativ risipa și poluarea cu ambalaje: 400.000 de sticle de plastic de unică folosință eliminate anual din schemă.
Sursă informații & mai multe detalii aici: https://www.soilassociation.org/our-work-in-scotland/food-for-life-scotland/our-award-holders/east-ayrshire/#:~:text=East%20Ayrshire%20Council%20provides%20Food,high%2Dquality%20and%20sustainable%20meals si aici: https://www.soilassociation.org/our-work-in-scotland/scotland-news/2021/october/20/east-ayrshire-council-and-mossgiel-organic-farm-work-together-to-provide-milk-for-local-schools/.

Fii la curent cu ultimele știri


Producătorii locali au șansa de a învăța cum să-și desfacă roadele în grădinițe, școli, cantine sau spitale publice
WWF-România invită producătorii și apicultorii din județele Sibiu, Mureș și Brașov să participe la ultimul curs pe această temă București,24 aprilie 2025. WWF-România invită producătorii agricoli/alimentari și apicultorii locali din Transilvania să participe la cursul despre achiziții publice verzi de alimente, unde vor învăța cum să se implice în licitații

Producătorii alimentari locali au șansa de a învăța cum să-și desfacă produsele în școli, cantine sau spitale publice
WWF-România invită producătorii și apicultorii din județele Brașov, Mureș și Sibiu să participe la cursul despre achiziții publice verzi de alimente WWF-România invită producătorii alimentari și apicultorii locali să participe la cursul despre achiziții publice verzi de alimente, unde vor învăța cum să participe la licitații publice de alimente și

Programe de alimentație publică din surse locale și ecologice
WWF-România invită funcționarii publici din județele Brașov, Mureș și Sibiu să participe la cursul despre achiziții publice verzi de alimente WWF-România invită funcționarii publici care planifică și derulează achiziții publice de alimente pentru programe precum „Cornul și laptele”, „Masă sănătoasă”, pentru cantine și spitale, pentru protocoale sau evenimente, să participe

Pentru mai multe informații, vă rugăm contactați



Mihaela Frățilă
Expert achiziții și dezvoltare
comunitară în cadrul
biroului WWF din Brașov

Cu sprijinul



