În prezent ne confruntăm cu două urgențe interdependente, cea a schimbării climei sub acțiunea factorilor antropici și cea a pierderii biodiversității, aceste crize punând în pericol bunăstarea generațiilor prezente și viitoare. Deoarece viitorul nostru depinde fundamental de biodiversitate și de un climat stabil, este esențial să înțelegem modul în care sunt legate una de alta declinul naturii și schimbările climatice.
POPULAȚIILE SPECIILOR DE FAUNĂ SĂLBATICĂ AU SCĂZUT CU 69%
Urmărind starea de sănătate a naturii pe o durată de aproape 50 de ani, Indicele Planeta Vie se comportă ca un semnal de alarmă timpuriu, monitorizând tendințele în abundența speciilor de mamifere, pești, reptile, păsări și amfibieni studiate în întreaga lume.
În cel mai cuprinzător raport de până în prezent, ediția de față arată un declin mediu de 69% a abundenței relative a populațiilor de floră și faună sălbatică monitorizate în întreaga lume, din 1970 și până în 2018. America Latină prezintă cel mai mare declin regional pentru abundența medie a populațiilor speciilor sălbatice (94%), în timp ce populațiile speciilor dulcicole înregistrează cel mai mare declin general la nivel mondial
RELAȚIA NOASTRĂ CU NATURA SE DEGRADEAZĂ
Schimbările climatice și pierderea biodiversității nu sunt doar probleme de mediu, ci și probleme economice, de dezvoltare, de securitate, sociale, morale și etice. Țările industrializate sunt responsabile pentru cea mai mare parte a degradării mediului, dar națiunile în curs de dezvoltare sunt afectate în mod disproporționat de pierderea biodiversității. Cu toții avem un rol de jucat în construirea unei societăți prietenoase cu natura, care protejează planeta pentru sănătatea tuturor.
VITEZA ȘI MAGNITUDINEA SCHIMBĂRII
Bunăstarea noastră, sănătatea și viitorul nostru economic depind în mod esențial de biodiversitate și de sistemele naturale, dar mulți indicatori arată că biodiversitatea este în declin. Este imperios necesar să înțelegem cum se schimbă natura și de ce pentru a putea să modificăm această traiectorie. Noile tehnici de analiză cartografică ne permit să ne generăm o imagine mai cuprinzătoare asupra vitezei și magnitudinii schimbărilor biodiversității și climatului, precum și să cartografiem zonele în care natura contribuie cel mai mult la viețile noastre.
Natura pe plus până în 2030 - Obiectiv global, măsurabil
POPULAȚIILE SPECIILOR DE APĂ DULCE SUNT CELE MAI AFECTATE
Populațiile speciilor de apă dulce monitorizate au înregistrat o scădere alarmantă de 83% din 1970, mai mult decât orice alte grupuri de specii. Pierderea habitatelor și barierele în calea rutelor de migrație reprezintă aproximativ jumătate din amenințările la adresa acestor specii.
Noutăti
Fii la curent cu ultimele articole
Când faptele vorbesc: despre proiectul Bala II, transparență și responsabilitate publică
Salutăm demersul jurnalistic al PressHub de a analiza, pe baza documentelor oficiale, afirmațiile publice referitoare la proiectul Bala II: „BALA 2, o minciună de 1 miliard de euro: adevărul din documente despre proiectul gestionat de ministerul lui Grindeanu”. Articolul clarifică faptul că WWF nu a acționat proiectul în instanță și
The First Catalogue of Priority Areas for Biodiversity
RO Romania is taking an important step for nature: the first National Catalogue of Priority Areas for Biodiversity has become a reality. After years of discussions and negotiations, Romania is the first EU country to operationalise national legislation and make significant efforts towards meeting its contribution to the target of
Comunitățile Dependente de Pădure: de la recunoaștere la acțiune
România face următorul pas pentru identificarea și sprijinirea Comunităților Dependente de Pădure (CDP). La Arieșeni, în Munții Apuseni, prima reuniune de lucru a deschis procesul pentru inițierea Parteneriatului Național pentru Comunități Dependente de Pădure. Întâlnirea a reunit reprezentanți ai mediului academic, institutelor de cercetare, autorităților publice, administratorilor de păduri și