În prezent ne confruntăm cu două urgențe interdependente, cea a schimbării climei sub acțiunea factorilor antropici și cea a pierderii biodiversității, aceste crize punând în pericol bunăstarea generațiilor prezente și viitoare. Deoarece viitorul nostru depinde fundamental de biodiversitate și de un climat stabil, este esențial să înțelegem modul în care sunt legate una de alta declinul naturii și schimbările climatice.
POPULAȚIILE SPECIILOR DE FAUNĂ SĂLBATICĂ AU SCĂZUT CU 69%
Urmărind starea de sănătate a naturii pe o durată de aproape 50 de ani, Indicele Planeta Vie se comportă ca un semnal de alarmă timpuriu, monitorizând tendințele în abundența speciilor de mamifere, pești, reptile, păsări și amfibieni studiate în întreaga lume.
În cel mai cuprinzător raport de până în prezent, ediția de față arată un declin mediu de 69% a abundenței relative a populațiilor de floră și faună sălbatică monitorizate în întreaga lume, din 1970 și până în 2018. America Latină prezintă cel mai mare declin regional pentru abundența medie a populațiilor speciilor sălbatice (94%), în timp ce populațiile speciilor dulcicole înregistrează cel mai mare declin general la nivel mondial
RELAȚIA NOASTRĂ CU NATURA SE DEGRADEAZĂ
Schimbările climatice și pierderea biodiversității nu sunt doar probleme de mediu, ci și probleme economice, de dezvoltare, de securitate, sociale, morale și etice. Țările industrializate sunt responsabile pentru cea mai mare parte a degradării mediului, dar națiunile în curs de dezvoltare sunt afectate în mod disproporționat de pierderea biodiversității. Cu toții avem un rol de jucat în construirea unei societăți prietenoase cu natura, care protejează planeta pentru sănătatea tuturor.
VITEZA ȘI MAGNITUDINEA SCHIMBĂRII
Bunăstarea noastră, sănătatea și viitorul nostru economic depind în mod esențial de biodiversitate și de sistemele naturale, dar mulți indicatori arată că biodiversitatea este în declin. Este imperios necesar să înțelegem cum se schimbă natura și de ce pentru a putea să modificăm această traiectorie. Noile tehnici de analiză cartografică ne permit să ne generăm o imagine mai cuprinzătoare asupra vitezei și magnitudinii schimbărilor biodiversității și climatului, precum și să cartografiem zonele în care natura contribuie cel mai mult la viețile noastre.
Natura pe plus până în 2030 - Obiectiv global, măsurabil
POPULAȚIILE SPECIILOR DE APĂ DULCE SUNT CELE MAI AFECTATE
Populațiile speciilor de apă dulce monitorizate au înregistrat o scădere alarmantă de 83% din 1970, mai mult decât orice alte grupuri de specii. Pierderea habitatelor și barierele în calea rutelor de migrație reprezintă aproximativ jumătate din amenințările la adresa acestor specii.
Noutăti
Fii la curent cu ultimele articole
Dunărea a primit alți 3000 de pui de nisetru astăzi, la Isaccea
Sturionii eliberați în apele fluviului au un an și poartă marcaje speciale pentru monitorizare. Astăzi, la Isaccea, a avut loc ultima lansare de sturioni din anul 2025 din cadrul proiectului LIFE-Boat4Sturgeon care și-a propus îndrăznețul obiectiv de a repopula Dunărea cu prețioasele specii de sturion. Puii de nisetru provin de la
Au mai rămas trei luni – Apel pentru o desemnare riguroasă, participativă și echilibrată a zonelor de protecție strictă
Au mai rămas mai puțin de trei luni până la termenul-limită pentru depunerea raportului final privind „Identificarea zonelor potențiale de non-intervenție (protecție strictă) în habitate naturale terestre și marine, în vederea punerii în aplicare a Strategiei UE pentru Biodiversitate 2030”. Atragem atenția că, deși setul de propuneri aflat în consultare
Lecția ciclonului Barbara și nevoia urgentă de orașe-burete (Sponge Cities)
În timp ce România se află sub coduri roșii și portocalii de ploi și vreme severă, iar autoritățile au decis închiderea școlilor din București din cauza ciclonului Barbara, devine tot mai clar că nu ne mai putem baza doar pe măsuri reactive. Este timpul să trecem de la intervenție la