În prezent ne confruntăm cu două urgențe interdependente, cea a schimbării climei sub acțiunea factorilor antropici și cea a pierderii biodiversității, aceste crize punând în pericol bunăstarea generațiilor prezente și viitoare. Deoarece viitorul nostru depinde fundamental de biodiversitate și de un climat stabil, este esențial să înțelegem modul în care sunt legate una de alta declinul naturii și schimbările climatice.
POPULAȚIILE SPECIILOR DE FAUNĂ SĂLBATICĂ AU SCĂZUT CU 69%
Urmărind starea de sănătate a naturii pe o durată de aproape 50 de ani, Indicele Planeta Vie se comportă ca un semnal de alarmă timpuriu, monitorizând tendințele în abundența speciilor de mamifere, pești, reptile, păsări și amfibieni studiate în întreaga lume.
În cel mai cuprinzător raport de până în prezent, ediția de față arată un declin mediu de 69% a abundenței relative a populațiilor de floră și faună sălbatică monitorizate în întreaga lume, din 1970 și până în 2018. America Latină prezintă cel mai mare declin regional pentru abundența medie a populațiilor speciilor sălbatice (94%), în timp ce populațiile speciilor dulcicole înregistrează cel mai mare declin general la nivel mondial
RELAȚIA NOASTRĂ CU NATURA SE DEGRADEAZĂ
Schimbările climatice și pierderea biodiversității nu sunt doar probleme de mediu, ci și probleme economice, de dezvoltare, de securitate, sociale, morale și etice. Țările industrializate sunt responsabile pentru cea mai mare parte a degradării mediului, dar națiunile în curs de dezvoltare sunt afectate în mod disproporționat de pierderea biodiversității. Cu toții avem un rol de jucat în construirea unei societăți prietenoase cu natura, care protejează planeta pentru sănătatea tuturor.
VITEZA ȘI MAGNITUDINEA SCHIMBĂRII
Bunăstarea noastră, sănătatea și viitorul nostru economic depind în mod esențial de biodiversitate și de sistemele naturale, dar mulți indicatori arată că biodiversitatea este în declin. Este imperios necesar să înțelegem cum se schimbă natura și de ce pentru a putea să modificăm această traiectorie. Noile tehnici de analiză cartografică ne permit să ne generăm o imagine mai cuprinzătoare asupra vitezei și magnitudinii schimbărilor biodiversității și climatului, precum și să cartografiem zonele în care natura contribuie cel mai mult la viețile noastre.
Natura pe plus până în 2030 - Obiectiv global, măsurabil
POPULAȚIILE SPECIILOR DE APĂ DULCE SUNT CELE MAI AFECTATE
Populațiile speciilor de apă dulce monitorizate au înregistrat o scădere alarmantă de 83% din 1970, mai mult decât orice alte grupuri de specii. Pierderea habitatelor și barierele în calea rutelor de migrație reprezintă aproximativ jumătate din amenințările la adresa acestor specii.
Noutăti
Fii la curent cu ultimele articole
Concluziile COP30: pași mici, provocări mari
COP30 s-a încheiat la Belém cu promisiuni modeste și câteva inițiative importante, dar fără acele decizii ferme care ar fi putut schimba direcția într-un an în care lumea a trăit, pentru prima dată, 12 luni consecutive cu temperaturi peste pragul de 1,5°C. Deși negocierile oficiale nu au livrat un acord
România poate deveni un model de bioeconomie forestieră la COP30
În timp ce liderii lumii se reunesc la COP30 pentru a căuta soluții reale la provocările climatice, România poate aduce în prim-plan o idee simplă și puternică: păduri sănătoase care susțin o economie verde printr-o bioeconomie forestieră durabilă. Modelul de silvicultură apropiată de natură arată că protejarea pădurilor și dezvoltarea
De la idei la acțiuni pentru climă: Două orașe din România, implicate în inițiativa globală WWF One Planet City Challenge
Brașov și Bistrița sunt primele orașe din România care au participat la Runda Pilot a inițiativei One Planet City Challenge, program internațional coordonat de WWF. Între 2023 și 2025, cele două orașe au participat la o serie de activități de colaborare între autorități și cetățeni, în special tineri, prin proiectul