vidra__european_otter___copyright_foto_r_isotti__a_cambone___homo_ambiens__wwf_canon

WWF România cere Ministerului Mediului un plan concret pentru a proteja atât oamenii și bunurile lor, cât și animalele sălbatice

Doamnă Ministru Grațiela Leocadia Gavrilescu,
 
Acum un an, Ministerul Mediului propunea împușcarea a 1691 de animale sălbatice strict protejate[1], fără a veni cu alte soluții sau alternative pentru gestionarea conflictului om-animal. Proiectul de Ordin de Ministru nu a trecut, fiind blocat de cei peste 5000 de cetățeni care au trimis solicitări Ministerului, alături de mai multe ONG-uri. Un an mai târziu, în luna septembrie a.c. s-a revenit la sistemul de derogări care permite împușcarea urșilor și lupilor ca măsură de prevenire a conflictelor, într-un mod ce poate masca vânătoarea pentru trofee. V-am făcut cunoscută atunci poziția noastră[2], solicitând un plan concret ce poate fi implementat pentru a proteja real atât oamenii și bunurile lor, cât și animalele sălbatice.
 
Cazul recent cu ursul din Făgăraș[3] ne demonstrează că fără acțiuni concrete, urgente, atât oamenii, cât și animalele suferă.
 
Serviciul de Urgență pentru Animale Sălbatice (SUAS), care urma să protejeze comunitățile, fiind format din personal specializat în tranchilizarea urșilor și relocarea lor, a rămas practic neoperațional.
 
De asemenea, procesul de decizie privind relocarea sau recoltarea (împușcarea) urșilor este total lipsit de transparență. Aflăm din presă[4] și nu de pe site-ul Ministerului că “până la această oră, s-au înregistrat 94 de solicitări de intervenţie în cazul unor urşi care puneau în pericol oamenii sau provocau pagube în gospodării. Dintre acestea, doar 22 aveau documentaţia completă şi au fost aprobate”.
În acest sens, solicităm:
a) transparentizarea procesului de acordare a derogărilor, prin publicarea fiecărui dosar prin care se solicită derogarea și respectiv a rapoartelor de relocare/ recoltare pe site-ul Ministerului Mediului, dosar din care să reiasă clar necesitatea și motivele care stau la baza propunerii derogării;
b) completarea textului Ordinului cu destinația animalelor împușcate, inclusiv a părților acestora care ar putea fi valorificate în urma unor posibile partide de „vânătoare la trofeu”.
 
În plus, deși am contestat de mai multe ori recensămintele realizate pentru speciile de carnivore, dovedind că cele actuale au o marjă de eroare de până la 50%[5] nici în acest moment  nu avem un recensământ credibil care să justifice împușcarea animalelor sălbatice protejate. Cu toate acestea, la Art. 1. alin. (1) din  Ordinul de Ministru nr. 1169 din data de 04.09.2017 se menționează ca „… măsurile derogatorii să nu fie în detrimentul menținerii populațiilor speciilor menționate într-o stare de conservare favorabilă în arealul lor natural…”. Însă pentru determinarea stării de conservare nu există suficiente date valide și credibile din punct de vedere științific.
Reluăm recomandările noastre exprimate în cadrul procesului de dezbatere publică început în luna iunie a acestui an și solicităm abrogarea Ordinului de Ministru nr. 1169/ 04.09.2017, fie modificarea lui astfel încât să țină cont de acestea :
• setarea și respectarea unui termen clar pentru realizarea unui recensământ real al populațiilor de animale sălbatice protejate, folosind cele mai noi și eficiente metode ștințiifice, care să stea la baza dezvoltării strategiei pentru managementul animalelor sălbatice protejate;
• alocarea de fonduri pentru achiziția de sisteme eficiente de prevenire și protecție a culturilor/șeptelului;
• eficientizarea sistemului de compensare a pagubelor;
• suport financiar și asistență medicală gratuită pentru persoanele rănite de urși bruni;
• inițierea unui dialog între toți factorii interesați, inclusiv cu reprezentanții comunităților locale afectate de prezența urșilor bruni;
• alocarea unei sume necesare gestionării corespunzătoare a populațiilor de carnivore mari;
• demararea urgentă a unei campanii de informare și educare a publicului cu privire la importanța carnivorelor mari.
 
Ne oferim în continuare tot sprijinul, atât în grupul de lucru de la Ministerul Mediului, cât și în sfera publică, pentru identificarea soluțiilor ideale pentru natură și oameni.

Scroll to Top