WWF lansează Raportul Planeta Vie – ediția 2010
Speciile tropicale traversează un declin alarmant, consumul de resurse naturale depășește cu 50% capacitatea de susținere a pământului, iar tot mai multe state alunecă spre o criză de apă. Acestea sunt principalele mesaje pe care le transmite ultima ediție a Raportului Planeta Vie (Living Planet Report), cel mai important studiu ce prezintă starea de sănătate a planetei, lansat astăzi de WWF.
Realizat în colaborare cu Zoological Society of London și Global Footprint Network, raportul a fost publicat pentru prima oară în 1998 şi apoi reluat o dată la doi ani. Raportul Planeta Vie este construit pe baza a doi indicatori: Indexul Planeta Vie, care reflectă starea de sănătate a ecosistemelor, și Amprenta ecologică, un indicator care prezintă dimensiunea presiunii umane asupra resurselor naturale.
Pentru ediția 2010, starea biodiversității a fost cercetată prin monitorizarea a peste 8000 de populații animale, aparținând unui număr de 2500 de specii. Rezultatele dezvăluie o tendință alarmantă: Indexul Planeta Vie a scăzut cu 30%, în comparație cu anul 1970. Mai mult, speciile tropicale au înregistrat un declin de 60%, în ultimii 40 de ani.
„S-a identificat o pierdere alarmantă a biodiversității în țările cu venituri mici, cu precădere în țările tropicale, în timp ce țările dezvoltate trăiesc într-un fals paradis, alimentat de un consum excesiv, care conduce la emisii semnificative de dioxid de carbon.”, a declarat James Leape, Director WWF Internațional.
O veste bună vine, totuși, din zona speciilor temperate, care se bucură de un trend ascendent în ultimii ani, în mare parte datorită eforturilor de conservare.
De altfel, lansarea Raportului Planeta Vie coincide cu cea de-a zecea reuniune a părților la Convenția privind Biodiversitatea (CBD), ce va avea loc la Nagoya, Japonia, între 18 și 29 octombrie. Premergător conferinței de la Nagoya, miniștrii mediului din statele membre UE se vor întâlni pe 14 octombrie la Luxemburg, pentru a agrea poziția Uniunii Europene. Cu acest prilej, WWF a transmis Guvernului României o serie de recomandări, împreună cu îndemnul de a lua măsurile necesare pentru a debloca negocierile curente cu privire la CBD.
Amprenta ecologică sau câte planete „consumăm”
Conform Raportului Planeta Vie 2010, consumul de resurse naturale depășește cu 50% capacitatea de susținere a Pământului. În total, amprenta ecologică a omenirii s-a dublat din 1966 până acum. Aceasta înseamnă că Pământul are nevoie de un an și jumătate pentru a produce resursele pe care noi le consumăm într-un an.
Dacă cererile vor crește în același ritm ca și până acum, până în 2030 omenirea va ajunge să consume resursele naturale a două planete – dacă aceste resurse nu se vor fi epuizat deja!
Totuși, nu toți locuitorii Planetei consumă la fel de mult. În țările dezvoltate, de exemplu, consumul se situează cu mult peste capacitatea de regenerare a Pamântului. Emiratele Arabe, Quatar, Danemarca, Belgia, Statele Unite ale Americii, Estonia, Canada, Australia, Kuweit și Irlanda au cea mai mare amprentă ecologică pe cap de locuitor, conform Raportului Planeta Vie.
Practic, dacă toată lumea ar consuma ca locuitorii din Emiratele Arabe, am avea nevoie de mai mult de 4.5 planete Pământ pentru a ne putea asigura necesarul de resurse.
La polul opus se află țările slab dezvoltate, în mare parte situate în Asia și Africa. Aici, cererea de resurse și consumul se situează mult sub nivelul din țările bogate. Conform Raportului Planeta Vie, țările cu cea mai mică amprentă ecologică sunt, în prezent, Singapore, Teritoriul Palestinian Ocupat, Iordania, Irak, Haiti, Israel, Republica Coreea, Bangladeș și Jamaica.
Amprenta asupra apei
Planeta se confruntă cu o criză de apă dulce tot mai accentuată. Mai exact, 71 de țări au de-a face, în prezent, cu o criză de apă, lucru care afectează nu doar viața oamenilor, ci și a animalelor și plantelor. Conform previziunilor Națiunilor Unite, până în 2025 aproximativ 2/3 din populația lumii va locui în zone în care apa va fi dificil de procurat.
Câte planete „consumă” România?
România are o amprentă ecologică medie de 2.7 hectare pe cap de locuitor – ceea ce înseamnă că fiecare dintre locuitorii României utilizează, în medie, 2.7 hectare din suprafaţa globului pentru resurse de hrană, combustibil, materiale de îmbrăcăminte şi construcţii. Dar planeta nu ne poate oferi decât 1.8 hectare de teren şi apă (Nota 1). Deși impactul nostru asupra naturii se situează sub nivelul țărilor mai dezvoltate, în România consumul de resurse naturale şi stilul de viaţă depăşesc capacitatea de suport a ecosistemelor naturale.
”Rezultatele acestui raport arată că starea planetei ne privește și pe noi. De multe ori, obișnuim să gândim că, oricum, suntem mai săraci decât alte țări din Europa și din lume, așa că dezvoltarea noastră are un impact mic asupra mediului. Fiecare lucru pe care îl facem se sprijină pe resursele planetei. Ar trebui să creăm politici și practici care să sprijine conservarea capitalului natural pe care îl avem și să ajute la refacerea mediului în zonele în care l-am distrus. 17% din teritoriul țării se află în arii naturale protejate, fără nici un fel de susținere din partea Guvernului României. Spații verzi din orașe și zone naturale de importanță europeană sunt distruse de investiții ilegale. Acestea sunt unele din lucrurile la care ar trebui să ne uităm”, a declarat Luminița Tănasie, Directorul WWF Programul Dunăre-Carpați România.
Dezvoltarea haotică a domeniului construcțiilor – de la extracția materialelor, transport, conversia spațiilor verzi în spații destinate construirii, volumul construcțiilor, până la construcțiile ilegale din ariile protejate – reprezintă un procent considerabil din amprenta ecologică a țării noastre. În general, în ciuda veniturilor mult mai mici comparativ cu cele de la nivel european, în România consumul de resurse şi cantitatea de deşeuri generate sunt mari, situându-se peste capacitatea de regenerare naturală a mediului înconjurător.
În ceea ce privește amprenta asupra apei, vorbim, în momentul de faţă, de o criză moderată de apă, prezentă în anumite perioade ale anului, ceea ce indică necesitatea unor măsuri de economisire a apei şi de folosire mai eficientă a resurselor.
Europa: doar 4 state trăiesc în limitele Planetei
Cu excepția a patru țări – Estonia, Finlanda, Letonia și Suedia – toate statele membre UE sunt „datornici ecologici”, consumând mai multe resurse naturale decât poate produce pământul. Cele 500 de milioane de locuitori ai Uniunii Europene, reprezentând doar 7% din populația lumii, consumă aproape de două ori mai multe resurse decât media globală. Patru dintre acestea – Danemarca, Belgia, Estonia și Irlanda – se află în topul primelor 10 țări cu amprenta de carbon cea mai mare.
„Adevărul este că Uniunea Europeană are o datorie ecologică pe care resursele planetei nu o mai poate suporta”, a declarat Tony Long, Director al Biroului de Politici Europene WWF.
Ne putem reduce „datoria”?
Raportul Planeta Vie este departe de a se vrea apocaliptic, oferind soluții prin care pierderile ecologice pot fi stopate și, o parte dintre ele, chiar remediate. Aceste soluții trebuie însă adoptate urgent, mai ales în contextul în care previziunile ONU pentru anul 2050 plasează evoluția demografică în jurul mediei de 9.2 miliarde de locuitori ai planetei. Raportul trage un semnal de alarmă asupra necesității de a crește biocapacitatea, făcând, în același timp, eforturi pentru a reduce amprenta de carbon.
Altfel spus, este necesar să se investească în capitalul natural. Aceasta înseamnă extinderea suprafețelor de arii protejate, conservarea și regenerarea pădurilor, un management corespunzător al resurselor de apă, protejarea speciilor sau reconstrucția zonelor umede. Alături de aceste investiții directe, eforturile noastre trebuie să se concentreze pe investiția în biocapacitate – introducerea, la scară largă, a unor practici agricole sustenabile, dar și activități de producție care mențin un echilibru între integritatea ecosistemelor și productivitatea pe termen lung, așa cum este schema de certificare FSC (Forest Stewardship Council).
Pe de altă parte, trebuie să reducem amprenta de carbon, acționând, în primul rând, în două zone pe care raportul le consideră drept critice -alimentația și energia-, dat fiind faptul că sunt cele mai mari generatoare de CO2.
„Este evident faptul că Raportul Planeta Vie lansează o mare provocare”, a declarat James Leape. “Într-un fel sau altul, trebuie să găsim mijloacele prin care să răspundem nevoilor unei populații în continuă creștere și dezvoltare, respectând limitele singurei planete pe care o avem. Fiecare dintre noi trebuie să înceapă să facă alegeri mai bune, mai ales în alimentație și consum de energie”, a adăugat Leape.