Comunităţile din Podișul Hârtibaciului-Târnava Mare sunt invitate să participe la dezbaterea publică pentru stabilirea măsurilor de gestionare a terenurilor

WWF-România lansează astăzi în dezbatere publică prima versiune a Planului de Management al Podișului Hârtibaciului-Târnava Mare-Olt, printr-o conferință ce are loc la Biblioteca Județeană Brașov, cu participarea unor experți și reprezentanți de organizații de renume în conservarea naturii și a patrimoniului cultural.
 
Aceasta este a doua cea mai mare zonă din țară acoperită de arii naturale protejate, după Delta Dunării. Studiile de teren recente au confirmat existența în această arie a unei biodiversități remarcabile, recunoscută de instituții și experți de la nivel european. Biodiversitatea, împreună cu moștenirea arhitecturală a sașilor, cu diversitatea etnică, obiceiuri și tradiții, dau o valoare imensă zonei. Analizând contextul general actual, cu prioritățile naționale de dezvoltare, precum și realitățile sociale și economice locale, se poate schița un tablou întreg de presiuni și amenințări la care este supusă această moștenire naturală și culturală. Din acest motiv, dar și pentru a îndeplini angajamentele asumate de România față de instituțiile europene, trebuie stabilite o serie de măsuri de gospodărire a zonei, în acord cu caracteristicile și cerințele habitatelor și speciilor, care să permită o dezvoltare durabilă.
 
Măsuri de management și viziunea asupra zonei
 
Zona face parte din rețeaua europeană Natura 2000, prin 7 situri de interes european (situri desemnate pentru protejarea unor habitate critice/rare ce adăpostesc o varietate de specii importante de floră și faună și situri desemnate pentru protejarea unor specii de păsări); aici se mai găsesc și 3 arii naturale protejate de interes național. Între 2011-2014 experți biologi din organizații partenere cu WWF au realizat un inventar al speciilor de floră și faună și al habitatelor[1] și pe baza acestor informații au elaborat măsurile de gestionare a terenurilor.
 
Măsurile sunt orientate în principal spre menținerea sau refacerea stării speciilor și habitatelor pentru care s-au desemnat siturile de interes european, fără a neglija aspecte legate de comunitățile locale, care au un rol critic în menținerea valorilor din acest areal. Principalele măsuri se axează pe:
 
1. Menținerea peisajului mozaicat, cu păduri, pajiști și fânețe bine gospodărite, pe care se mențin arbori izolați și tufăriș pentru a găzdui speciile care au nevoie de ele;
2. Menținerea procentului actual (30%) de păduri bătrâne de peste 80 de ani, cu suficienți arbori de dimensiuni mari și lemn mort pentru a oferi hrană și adăpost diverselor animale și păsări care depind de aceste elemente,
3. Promovarea valorilor, inclusiv a celor culturale, și stimularea realizării de produse locale și servicii specifice zonei, care să stea la baza dezvoltării durabile a comunităților locale.
 
Viziunea experților și a tuturor organizațiilor implicate în acest proces este ca zona să reprezinte cel mai atractiv  peisaj rural tradițional multicultural din Europa Centrală, în care comunitățile locale mențin cu mândrie peisajul mozaicat cu sate bine întreținute, trăind în principal din produsele locale și serviciile create prin utilizarea resurselor naturale și a valorilor culturale.
 
Planul de Management va sta la baza tuturor deciziilor și proiectelor de investiții din acest areal și de aceea el trebuie supus dezbaterii publice și agreat cu autoritățile publice din zonă, astfel încât în final să reiasă un document înțeles și asumat la toate nivelurile societății. Versiunea finală va fi depusă anul acesta la Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, pentru aprobare, și apoi urmărit și pus în aplicare de administratorul zonei, Administrația Târnava Mare-Hârtibaciu.
 
Valoarea naturală a Podișului Hârtibaciului în câteva date-cheie
 
Suprafețele întinse de stejar pufos de aici reprezintă 3 sferturi din toate pădurile de stejar pufos din țara noastră; ele sunt o emblemă a Transilvaniei, alături de pășunile cu arbori. Acestea din urmă sunt elemente de peisaj cu valoare culturală și de mediu foarte ridicată. S-au format de-a lungul secolelor datorită activităților umane cu intensitate redusă – pășunatul extensiv și cositul tradițional. Consultările cu experți europeni în aceste peisaje au arătat că avem cea mai mare densitate de pășuni cu arbori ancestrali de pe continent. Alte păduri importante sunt cele cu anini și frasini și zăvoaiele cu sălcii și plopi, care contribuie la formarea și întreținerea mediului de luncă, fixând aluviunile, reducând viteza apelor și apărând malurile de eroziune.
 
26 de specii de lilieci și 225 de specii de păsări cuibăresc și se hrănesc aici, ceea ce înseamnă aproximativ 60% din totalul speciilor observate în România. Amenințările și presiunile la care sunt supuse sunt numeroase și provin în mare parte din intensificarea agriculturii, exploatarea pădurilor și incendierea pajiștilor.
 
În această regiune există și populații de amfibieni extrem de bogate și durabile, precum cele de broaște cu burta galbenă sau de broaște roșii de pădure, specii foarte rare la nivel european.
 
Ca mamifere, întâlnim urși, pisici sălbatice, castori și vidre, precum și lupi – specii protejate care s-au rărit sau chiar au dispărut din multe țări europene. Amenințările principale la adresa vidrelor sunt legate de eliminarea vegetației de pe malurile râurilor și scăderea efectivelor de pești din cauza barajelor, regularizărilor şi a poluării râurilor. Efectivele de lup sunt relativ mici din cauza exploatării pădurilor cu arbori bătrâni, a vânătorii și a activităților legate de pășunat. Urșii sunt răspândiți în întreaga zonă, însă sunt concentrați în zonele de pădure; aceștia pot fi puternic afectați de activitatea forestieră intensă și de activitățile legate de pășunat.
 
Regiunea studiată, în special situl Natura 2000 Sighișoara – Târnava Mare, are o valoare științifică excepțională la nivel internațional. Aceasta se reflectă la nivel de compoziție echilibrată a peisajului și la nivel de diversitate a speciilor. Modul de folosire a terenurilor agricole și pădurilor este încă tradițional în mare parte și tocmai acesta a creat peisajul mozaicat și a întreținut o varietate mare de specii de plante: peste 1.000 de specii de plante (precum orhidee sălbatice, irisul sau frăsinelul), reprezentând aproximativ 30% din toată flora României.
 
Elaborarea Planului de Management se derulează în cadrul proiectului „Pentru Natură şi Comunităţi Locale – Bazele unui management integrat Natura 2000 în zona Hârtibaciu-Târnava Mare-Olt” care este implementat în perioada martie 2011 – mai 2015 de către WWF-România, în parteneriat cu Fundaţia ADEPT, Fundaţia Mihai Eminescu Trust, Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Sibiu și Ecotur Sibiu. Acesta este cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional de Mediu și are o valoare de 12.652.463 lei. Planul de Management, precum și alte informații despre proiect și zonă pot fi găsite pe: www.natura2000transilvania.ro. Pentru comentarii legate de măsurile propuse, vă rugăm să ne scrieți pe adresa [email protected] sau Strada Lungă nr.175, cod poștal 500051, Braşov.

[1] Fundația ADEPT – habitatele de pajiști și tufărișuri; Mihai Eminescu Trust – amfibieni, reptile, parte din habitatele acvatice; Ecotur – pești, habitate acvatice de-a lungul apelor curgătoare; Grupul Milvus și Asociația pentru Protecția Liliecilor din România – păsări, mamifere, chiroptere; Forest Design – habitatele de pădure.

Scroll to Top