Caviarul provenit din surse ilegale ameninţă supravieţuirea ultimilor sturioni din Dunăre



Posted on 18 June 2013  | 
© Doru OprişanEnlarge
Ultimii sturioni sălbatici din Europa sunt amenințați de comerțul ilegal cu caviar ce continuă în România și Bulgaria, conform unui raport realizat de WWF și TRAFFIC. Pentru a contribui la conservarea acestor specii, WWF- România a demarat proiectul Life+ “Acțiuni comune pentru creșterea gradului de conștientizare privind supraexploatarea sturionilor din Dunăre, în România și Bulgaria”.

Raportul „Comerțul ilegal cu caviar în Bulgaria și România” a fost realizat în perioada aprilie 2011- februarie 2012, pe baza a 30 de mostre de caviar (14 în Bulgaria, 14 în România și 2 în Austria, cu caviar produs în fermele din Bulgaria) colectate de la magazine, restaurante, din piețe, de la vânzători ambulanți și ferme de sturioni din diferite zone ale celor două țări.

În urma analizei ADN, 4 din 5 mostre declarate de către vânzători ca provenind de la sturioni sălbatici (fiind, așadar, ilegale) s-au dovedit a fi de morun (Huso huso), specie de sturion ameninţată cu dispariția. Astfel, s-a confirmat că în Romania și Bulgaria încă se mai practică pescuitul de sturioni, în ciuda interdicţiei din 2006 (România), respectiv 2011 (Bulgaria)aflată în vigoare până la finalul anului 2015.

Rezultatele raportului mai indică și faptul că regulile de etichetare impuse de Convenția privind Comerțul Internațional cu Specii Sălbatice de Faună și Floră pe cale de dispariție (CITES) nu sunt respectate în totalitate. De cele mai multe ori eticheta corectă lipsește sau indică un alt conținut decât cel real. Recipientele conțineau un amestec de caviar provenit de la mai multe specii de sturioni (acest lucru fiind legal doar pentru caviarul presat).

Cercetările ne demonstrează că prohibiția, chiar și susținută prin sancțiuni mai aspre, nu este suficientă pentru protejarea acestor specii. Dorim ca prin proiectul Life+ să creăm până în 2015 condiții viabile pentru populațiile de sturioni din Dunăre și pentru asta este nevoie și de o mai bună cooperare între autorități și pescari. Mulți dintre pescarii care ne-au răspuns la interviurile pe care le-am avut în ultima jumătate de an au recunoscut că relația cu autoritățile nu este suficient de transparentă și că nu au acces la surse alternative de venit”, a declarat Cristina Munteanu, coordonatorul proiectului în România.

Pentru a avea imagine de ansamblu asupra nivelului de cunoștinte și a atitudinii actorilor implicați în ceea ce privește necesitatea și eficiența conservării sturionilor, în prima etapă a proiectului, WWF a realizat o cercetare care a inclus toate părțile implicate: pescari din lungul Dunării și Delta Dunării, reprezentanți ai factorilor de decizie guvernamentali, ai agențiilor de control și ai companiilor producătoare de caviar, dar și interviuri telefonice cu publicul larg.

Din discuții a rezultat că prohibiția, ca unică soluție până acum, este privită cu reticență de pescari, deși 90% declară că o respectă și sunt de acord că sturionii au nevoie să fie protejați pentru a supraviețui. În plus, 87% dintre pescari au accentuat faptul că își doresc ca prohibiția totală să înceteze cât mai repede, 96% dorind să se păstreze tradiția de pescuit sturioni. Pe de altă parte, autoritățile de control și factorii de decizie consideră interdicția de pescuit o măsură necesară care ar fi mai eficientă, dacă ar fi susținută prin sancțiuni mai drastice. Totuși, factorii de decizie consideră că sunt necesare mai multe studii, pentru a se prelungi prohibiţia din 2016.

83% dintre pescari consideră că pescuitul de sturioni nu este o amenințare, deși 67% cred că stocurile au o tendință de scădere. 68% dintre ei nu văd însă nicio alternativă de venit la activitatea de pescuit. În ceea ce privește braconajul, 65% sunt de părere că atât pescarii care prind din greşeală sturioni şi nu-i eliberează, cât şi braconierii sunt o ameninţare la adresa acestor specii. Astfel, 94% dintre pescari ar coopera cu autorităţile cu condiţia ca şi acestea să respecte legea, dar numai 45% consideră că denunțarea braconierilor în faţa autorităţilor e eficientă, în timp ce 39% cred că aceasta nu are niciun rost.

De asemenea, prima etapă a proiectului a mai inclus și un sondaj telefonic la nivel național care a testat nivelul de cunoștinte și percepția generală a populației față de sturioni și caviar. Astfel, la nivelul percepției generale, majoritatea respondenților care știu de existența speciei știu și că sturionii sunt protejați. Tot dintre aceștia, 60% nu știu că există o prohibiție la pescuitul de sturioni. 66% dintre respondenți consideră comerțul cu caviar o amenințare, iar 87% nu știu să facă diferența între caviarul legal și cel ilegal.

Rezultatele interviurilor sugerează că reglementarea mai bună a pescuitului și comerțului cu caviar, susținută prin controale și sancțiuni mai aspre, nu reprezintă o măsură care asigură protejarea sturionilor pe termen lung. Din studiul atitudinal reiese necesitatea mai multor informații referitoare la sursele alternative de venit, fapt indicat atât de pescarii care vor să existe niște măsuri concrete indiferent dacă prohibiția va fi prelungită sau nu, cât și de companiile producătoare de caviar. Acesta ar fi un prim pas pentru stoparea braconajului, alături de monitorizarea populaţiilor de sturioni. Nu în ultimul rând, rezultă nevoia unei mai bune informări a publicului larg cu privire la sturioni și normele de etichetare CITES.

Raportul “Comerțul ilegal cu caviar în Bulgaria și România” a fost finanțat de Fondul pentru Conservarea Speciilor Mohamed bin Zayed și WWF.

Comments

blog comments powered by Disqus